Modernizarea a trei poduri din județul Suceava a intrat în linie dreaptă, odată cu aprobarea documentațiilor tehnice în cadrul celei mai recente ședințe a Consiliului Județean. Obiectivele vizate sunt situate pe drumuri județene cheie și prezintă un grad avansat de uzură, punând sub presiune siguranța traficului din zonele aferente. Cele trei structuri rutiere care vor intra în șantier sunt podul peste pârâul Neagra (comuna Panaci) și două poduri peste râul Suceava, situate la Roșcani și Verești. Administrația județeană a decis abordări tehnice distincte pentru fiecare obiectiv, variind de la consolidări masive până la demolarea completă și reconstrucția de la zero.
Situația critică de pe DJ 174: Demolare și un pod nou la Panaci
Prima investiție majoră vizează zona de munte a județului, mai exact infrastructura din Țara Dornelor. Podul de pe Drumul Județean 174, care traversează pârâul Neagra în localitatea Panaci, se află într-o stare tehnică precară, impunând măsuri radicale.
Conform expertizelor tehnice avizate de Consiliul Județean Suceava, structura actuală nu mai poate fi salvată prin simple reparații de suprafață. Soluția tehnică adoptată este demolarea integrală a vechiului pod și ridicarea unuia nou, adaptat tonajului și volumului de trafic actual din bazinul Dornelor.
„La Panaci, podul existent este într-o stare avansată de degradare, iar soluția propusă este demolarea acestuia și construirea unui pod nou”, a explicat Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava.
Intervenții de consolidare pe râul Suceava: Roșcani și Verești
Celelalte două proiecte aprobate vizează infrastructura rutieră care traversează cursul râului Suceava, un râu recunoscut pentru debitele sale oscilante și capacitatea ridicată de eroziune a malurilor și fundațiilor.
Probleme structurale la fundația podului de la Verești (DJ 208B)
Situația podului de la Verești a necesitat o atenție tehnică specială. Dincolo de uzura normală a platformei de rulare, inginerii au identificat deficiențe la nivelul infrastructurii de bază, generate direct de acțiunea hidrologică.
Forța apei a provocat probleme severe în zona fundațiilor, fenomen cunoscut sub numele de afuiere (erodarea albiei în jurul pilelor podului). Astfel, pe DJ 208B vor fi executate lucrări ample de consolidare la nivelul pilonilor de susținere, pentru a preveni o eventuală cedare structurală sub greutatea traficului greu, Vereștiul fiind un nod de transport important în zonă.
Restabilirea legăturii sigure pe axa Roșcani – Liteni (DJ 208C)
Cel de-al treilea obiectiv inclus în pachetul de decizii este podul de la Roșcani, situat pe Drumul Județean 208C. Această rută reprezintă un punct vital de tranzit, asigurând conectivitatea directă între localitatea Roșcani și orașul Liteni. Documentația tehnică prevede reabilitarea și consolidarea întregii structuri.
Președintele Gheorghe Șoldan a subliniat importanța acestor intervenții pentru comunitățile locale: „Pe lângă degradările vizibile de la Verești, au fost constatate probleme provocate de apă în zona fundațiilor. Pregătim și reabilitarea podului care leagă Roșcani de zona Liteni. Sunt lucrări care țin direct de siguranța oamenilor și de legăturile rutiere dintre comunități.”
Ce urmează după aprobarea documentațiilor tehnice?
Aprobarea indicatorilor tehnico-economici în ședința Consiliului Județean reprezintă finalul etapei de planificare și expertiză tehnică. Pentru a aduce aceste poduri din județul Suceava la standarde europene, pașii administrativi obligatorii care urmează sunt:
- Lansarea licitațiilor publice: Serviciul de achiziții va scoate la licitație pachetele de proiectare tehnică și execuție (sau direct execuția, în funcție de specificul fiecărui contract).
- Desemnarea constructorilor: După evaluarea ofertelor, se vor semna contractele de execuție a lucrărilor.
- Organizarea de șantier: Emiterea ordinului de începere a lucrărilor și stabilirea unor rute ocolitoare, acolo unde traficul va trebui restricționat (cum este cazul demolării de la Panaci).
Refacerea acestei infrastructuri critice este esențială nu doar pentru autoturismele personale, ci și pentru fluidizarea transportului public județean, accesul rapid al ambulanțelor și susținerea economiei locale în zonele vizate. Rămâne ca administrația județeană să gestioneze eficient calendarul licitațiilor pentru ca lucrările efective pe teren să înceapă în cel mai scurt timp posibil.