Guvernul Republicii Moldova a aprobat în data de 11 iunie 2026 inițierea negocierilor cu România pentru un acord bilateral privind construirea și exploatarea infrastructurilor de transport de interes strategic, inclusiv a podului rutier peste Prut dintre Ungheni (Republica Moldova) și Ungheni (România). Decizia marchează o etapă importantă în procesul de integrare a rețelei de transport moldovenești în coridoarele europene.
De ce este necesar un nou acord bilateral
Podul rutier de la Ungheni se află deja în fază activă de implementare, ceea ce face necesară actualizarea cadrului juridic existent între cele două state. Un șantier activ fără un instrument legal corespunzător lasă loc ambiguităților administrative și poate frâna deciziile tehnice și financiare pe parcursul execuției.
Acordul propus va reglementa nu doar construcția propriu-zisă a podului, ci și exploatarea și dezvoltarea infrastructurii conexe: sectoare de autostradă, facilități logistice și, esențial, mecanisme de control coordonat la frontieră. Controlul comun la punctele de trecere este o practică standard în Uniunea Europeană și reduce semnificativ timpii de așteptare pentru persoane și mărfuri.
Moldova și România împart deja un pod feroviar la Ungheni, operațional din 1875 și reabilitat în etape succesive. O conexiune rutieră modernă în același nod de transport ar completa logic infrastructura existentă și ar transforma Unghenul într-un punct de tranzit european funcțional.
Ce aduce concret acordul
Documentul care urmează să fie negociat acoperă mai multe paliere:
- Construcția podului rutier peste Prut, la Ungheni, cu tot ce presupune aceasta din punct de vedere tehnic și administrativ comun;
- Dezvoltarea de noi conexiuni rutiere, inclusiv sectoare de autostradă care să racordeze podul la rețeaua națională și europeană;
- Facilități logistice necesare fluidizării traficului de mărfuri;
- Control coordonat la frontieră, care să elimine procedurile duble și să scurteze timpii de traversare.
Fiecare dintre aceste componente răspunde unei nevoi concrete. Republica Moldova exportă preponderent spre UE — în 2023, peste 68% din exporturile moldovenești erau destinate piețelor europene, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. O infrastructură rutieră modernă spre România înseamnă costuri logistice mai mici și timpi de livrare reduși, avantaje directe pentru exportatori.
Contextul mai larg: integrarea în rețeaua TEN-T
Acordul se înscrie într-un efort mai amplu de conectare a Moldovei la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), procesul prin care infrastructura țărilor candidate la UE este aliniată la standardele comunitare. Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată în iunie 2022, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în 2024.
Integrarea în TEN-T nu este doar o chestiune de beton și asfalt. Presupune armonizarea standardelor tehnice, interoperabilitatea sistemelor de taxare și control, și adoptarea unor proceduri vamale compatibile cu cele europene. Acordul cu România creează cadrul în care toate acestea pot fi implementate treptat, pe măsură ce lucrările avansează.
România, la rândul ei, are interes strategic în această conectivitate: Unghenul se află pe coridorul care leagă estul Moldovei de rețeaua rutieră română și, mai departe, de coridoarele europene spre vest. Aprobarea inițierii negocierilor este primul pas formal. Urmează runde de negocieri tehnice și juridice între reprezentanții celor două guverne, după care documentul va trebui ratificat de parlamentele ambelor state.
Calendarul exact al acestor etape nu a fost comunicat public, însă avansarea lucrărilor la podul rutier înseamnă că există o presiune reală pentru finalizarea rapidă a cadrului legal. Un proiect de infrastructură de această anvergură nu poate funcționa eficient în absența unui instrument bilateral solid care să reglementeze responsabilitățile, finanțarea și operarea pe termen lung. Pentru cetățenii din ambele țări și pentru mediul de afaceri transfrontalier, miza este simplă: o trecere modernă, rapidă și predictibilă peste Prut, integrată în logica europeană a mobilității și comerțului.