Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a organizat o sesiune de informare dedicată părinților copiilor refugiați din Ucraina, axată pe procesul de admitere în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova pentru anul de studii 2026-2027. Întâlnirea a avut loc în contextul în care mii de familii ucrainene continuă să locuiască în țară, la peste patru ani de la începutul războiului declanșat de Rusia.
Discuțiile au acoperit condițiile concrete de admitere, actele necesare, precum și procedurile prin care studiile făcute în Ucraina sunt recunoscute și echivalate în sistemul moldovenesc. Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice din cadrul MEC, a subliniat că dialogul direct cu familiile ajută instituția să identifice mai precis nevoile copiilor și să adapteze sprijinul oferit.
Ce înseamnă practic admiterea pentru copiii refugiați
Sesiunea a lămurit trei aspecte pe care părinții le întreabă cel mai des: cum se face înscrierea, ce acte sunt cerute și cum pot copiii să continue clasele gimnaziale sau liceale fără să piardă ani de studiu. MEC a confirmat și interesul crescut pentru cursurile de limbă română și ucraineană, esențiale atât pentru integrare, cât și pentru păstrarea legăturii cu limba maternă.
Măsurile prezentate de minister nu sunt noi, dar au fost consolidate în ultimii ani:
- o cotă de 10% din locurile disponibile la admiterea în clasa I și a X-a este rezervată copiilor refugiați;
- procedurile de depunere a actelor au fost simplificate, prin reducerea cerințelor administrative;
- clasele cu predare în limba ucraineană de la Gimnaziul „Taras Șevcenko” din Chișinău au fost extinse, cu studiu obligatoriu al limbii române;
- la cerere, se pot deschide cercuri de limbă ucraineană și în școlile unde aceasta nu se studiază;
- se organizează cursuri de limbă română atât pentru copii, cât și pentru adulții refugiați;
- copiii au acces la manuale, materiale didactice și sprijin psihopedagogic.
Această cotă de 10% și simplificarea actelor nu au apărut acum, ci au fost introduse prin modificarea metodologiei de admitere din 2025, măsură pe care MEC o menține și pentru sesiunea 2026-2027, astfel încât 10% din locurile în clasa I și în învățământul liceal să fie rezervate copiilor refugiați, fără susținerea probelor de concurs.
Câți copii ucraineni învață astăzi în Moldova
Comunicatul MEC vorbește despre 2.879 de copii înscriși în învățământul general și 857 în educația timpurie. Cifrele oficiale publicate anterior de minister arătau, la 1 septembrie 2025, 2.866 de elevi refugiați în școli și 846 de copii în instituțiile de educație timpurie, ceea ce înseamnă că numărul copiilor înscriși a rămas practic constant în ultimele luni, cu o creștere marginală.
Situația e diferită dacă privim datele Poliției de Frontieră și ale organizațiilor internaționale, care indică un tablou mai amplu. Un studiu citat de NewsMaker arată că în școli sunt înscriși oficial 3623 de copii ucraineni, cifră care include, probabil, și copii din alte categorii de ședere, nu doar cei aflați strict sub statutul de refugiat urmărit de MEC. Aceeași sursă notează că se așteaptă ca în anul de studii 2025-2026, 69,9% dintre copiii ucraineni cu vârste între 3 și 18 ani să fie implicați în sistemul național de educație al Moldovei, față de doar 25,9% care învățau exclusiv la distanță în anul anterior. Diferența arată o tendință clară: tot mai mulți copii ucraineni trec de la învățământul online, pe curriculumul din Ucraina, la înscrierea efectivă în școlile moldovenești.
Nu toți copiii aleg această variantă. O parte continuă să urmeze cursurile online ale școlilor din Ucraina, o opțiune pe care MEC o menționează explicit ca fiind acceptată, tocmai pentru a nu rupe legătura copiilor cu sistemul de origine, în eventualitatea unei întoarceri.
De ce contează Gimnaziul „Taras Șevcenko”
Instituția din Chișinău a devenit un reper pentru integrarea educațională a refugiaților. Acolo funcționează opt clase cu predare în limba ucraineană, de la clasa I la a III-a și de la a V-a la a VIII-a, în care învață 180 de elevi, iar în total instituția școlarizează 339 de refugiați ucraineni dintr-un contingent de 401 de elevi. Cu alte cuvinte, aproape 85% din elevii școlii sunt copii refugiați, o proporție care explică de ce MEC a ales tocmai această gimnaziu pentru investiții specifice.
Sprijinul nu s-a limitat la programa școlară. Instituția a primit 600.000 de lei pentru renovarea cantinei, cu sprijinul organizației People in Need, 465.000 de lei alocați de MEC pentru dotări și 300.000 de lei pentru mobilier școlar nou. Aceste cifre indică o investiție instituțională susținută, nu doar o măsură administrativă declarativă.
Contextul mai larg: câți refugiați ucraineni mai sunt în Moldova
Numărul copiilor înscriși la școală trebuie citit în oglindă cu evoluția generală a populației refugiate. Potrivit UNHCR, peste 2,4 milioane de refugiați din Ucraina au trecut prin Moldova de la începutul războiului, iar până în martie 2026 aproximativ 140.000 de refugiați ucraineni rămân în țară, majoritatea femei, copii, persoane în vârstă și persoane cu dizabilități. Dintre aceștia, 88,3 mii au primit statut de protecție temporară la începutul lunii februarie 2026, statut care le oferă acces legal la educație, piața muncii și servicii medicale.
Aceste cifre confirmă un fenomen deja documentat: Moldova continuă să găzduiască una dintre cele mai mari populații de refugiați raportate la numărul de locuitori din Europa, în ciuda propriilor dificultăți economice. Un studiu realizat de Universitatea Brunel din Londra, în parteneriat cu UNHCR, estimează că la finele anului 2026, în Republica Moldova s-ar putea afla aproximativ 128 de mii de refugiați ucraineni, într-un scenariu de „pace fragilă, cu concesii”. Estimarea sugerează că integrarea educațională rămâne o prioritate pe termen mediu, nu o măsură temporară.
Alte instrumente de sprijin lingvistic
Pe lângă clasele dedicate, MEC a dezvoltat și rețeaua de laboratoare EduTech, unde copiii refugiați primesc sprijin suplimentar pentru depășirea barierelor lingvistice. În prezent funcționează 35 de astfel de laboratoare, în care sunt încadrați 905 copii, dintre care 425 studiază limba română. La 16 februarie 2026, ministerul a aprobat și un plan de acțiuni dedicat promovării limbii ucrainene în rândul comunității refugiate, un document gândit să mențină echilibrul dintre integrare și păstrarea identității culturale.
MEC a anunțat că va continua seria de sesiuni de informare și consultare cu părinții, în colaborare cu autoritățile locale și organizațiile partenere. Rămân de urmărit câteva aspecte concrete: câți dintre cei 2.879 de elevi înscriși vor rămâne în sistemul moldovenesc și pentru anul 2026-2027, dacă cota de 10% va fi suficientă în localitățile cu cerere mare, și cum va evolua rețeaua de clase bilingve dincolo de Chișinău. Răspunsul la aceste întrebări va depinde, în bună măsură, de traiectoria conflictului din Ucraina și de deciziile pe care le vor lua, an de an, familiile refugiate.