Lucrările la cea mai mare intersecție rutieră ridicată vreodată în România au atins o etapă vizibilă: pe Lotul 3 Mircești – Pașcani al Autostrăzii Bacău – Pașcani (A7), utilajele au început să toarne asfalt peste corpul principal al viitorului nod turbion. Investiția beneficiază de cofinanțare europeană.
Structura se ridică pe teritoriul județului Iași și va uni, într-un singur punct, două dintre marile drumuri rapide ale țării — Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii. Dimensiunile sunt pe măsura ambiției: circa doi kilometri lungime, o suprafață desfășurată de 220 de hectare, opt bretele gândite pentru rulare la 80 km/h, douăsprezece pasaje și cinci podețe. Din cele douăsprezece pasaje, opt deservesc traseul A7, iar patru pe cel al A8.
Pe întreg coridorul dintre Bacău și Pașcani lucrările merg în paralel pe mai multe fronturi — de la turnarea straturilor de asfalt și ridicarea structurilor, până la umpluturile din dreptul culeelor, montarea iluminatului public și instalarea sistemelor inteligente de trafic (ITS). Elementul de noutate al săptămânii îl reprezintă tocmai pornirea asfaltării pe primul tronson al trunchiului principal al autostrăzii, acolo unde se conturează nodul turbion.
Ritmul este susținut de un efort de proporții. Pe segmentul Adjud – Pașcani al A7 este concentrată cea mai numeroasă echipă mobilizată vreodată pentru un drum de mare viteză din România: în jur de 4.700 de muncitori și aproape 1.000 de utilaje lucrează simultan. Această desfășurare de forțe menține în picioare obiectivul de a deschide circulației, rând pe rând până la finalul anului, toate loturile rămase ale A7 — inclusiv cel care ajunge la Pașcani.
Odată finalizat, nodul va căpăta o dublă semnificație — deopotrivă un reper al Moldovei și un simbol al unirii. Prin el se vor întâlni mai multe coridoare europene, deschizând legături între sudul continentului și Cernăuți, dar și între Republica Moldova, Transilvania și vestul Europei.