Pentru prima dată, Republica Moldova are o radiografie națională, bazată pe date, privind nivelul de pregătire a copiilor înainte de a păși în școala primară. Conform rezultatelor privind evaluarea dezvoltării timpurii în Moldova, 89% dintre preșcolari au atins nivelul necesar pentru a face față cerințelor din clasa I.
Datele au fost prezentate miercuri, 17 iulie, și reprezintă concluziile Evaluării Internaționale a Dezvoltării și Învățării Timpurii (IDELA). Studiul, primul de acest fel la nivel național, a fost realizat de Ministerul Educației și Cercetării, cu sprijinul UNICEF Moldova, Save the Children și companiei de cercetare iData. Rezultatele oferă o bază empirică necesară pentru fundamentarea viitoarelor politici în domeniul educației timpurii, un sector unde statisticile oficiale indică o scădere ușoară, de aproape 2%, a numărului de copii înscriși în grădinițe în 2024 comparativ cu anul precedent.
Ce arată scorul IDELA: Puncte forte și disparități regionale
Scorul mediu general obținut de copiii din Republica Moldova la evaluarea IDELA este de 81%, ceea ce indică o bază solidă de pregătire. Instrumentul internațional a măsurat competențele copiilor în patru arii esențiale.
Rezultatele defalcate arată un nivel ridicat de performanță la capitolele tehnice:
- Dezvoltarea motorie: 87% dintre copii ating pragul de referință.
- Competențele matematice timpurii: 89% îndeplinesc cerințele.
- Literație emergentă (abilități de bază pentru citit și scris): 86% au demonstrat un nivel adecvat.
Deși cifrele generale sunt optimiste, analiza detaliată scoate la iveală diferențe semnificative în funcție de mediul de reședință și regiune. Copiii din mediul urban sunt mai bine pregătiți (92%) comparativ cu cei din mediul rural (86%). La nivel regional, preșcolarii din municipiul Chișinău prezintă cel mai înalt nivel de pregătire școlară (93%), în timp ce în regiunea de Nord se înregistrează cel mai scăzut nivel (88%). De asemenea, datele indică o ușoară diferență de gen, fetele obținând un scor general de 92%, față de 86% în cazul băieților.
Dezvoltarea socio-emoțională, principala prioritate pentru sistemul educațional
Constatarea centrală a studiului care necesită atenția imediată a decidenților este decalajul înregistrat la dezvoltarea socio-emoțională. Acest domeniu evaluează capacitatea copilului de a comunica, de a coopera, de a-și gestiona emoțiile și de a se adapta la situații noi.
Doar 80% dintre copiii evaluați au atins pragul stabilit de experți la acest capitol, acesta fiind cel mai slab rezultat comparativ cu celelalte arii de dezvoltare. Mai mult, deși majoritatea ating nivelul general așteptat, doar 66% dintre copii îndeplinesc simultan reperele stabilite în toate cele patru domenii analizate de studiul IDELA.
Acest decalaj indică necesitatea unei schimbări de paradigmă în grădinițe: trecerea de la concentrarea exclusivă pe acumularea de cunoștințe (numărat, recunoașterea literelor) la o abordare care să integreze echilibrat gestionarea emoțiilor și interacțiunea socială.
„Evaluarea ne oferă o imagine clară asupra punctelor forte ale sistemului și a diferențelor pe care trebuie să le reducem. Pe baza acestor rezultate, vom continua să dezvoltăm politici și intervenții care să sprijine dezvoltarea armonioasă a fiecărui copil și să asigure o tranziție reușită către învățământul primar”, a subliniat Valentina Olaru, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, în cadrul evenimentului de prezentare a datelor.
O provocare majoră: Incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale
Raportul aduce în prim-plan o realitate alarmantă privind echitatea sistemului de educație timpurie. Datele studiului arată că doar 10% dintre copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) reușesc să atingă pragurile de performanță în toate cele patru domenii evaluate.
Această discrepanță masivă subliniază nevoia urgentă de a calibra resursele, programele de sprijin și formarea cadrelor didactice pentru a asigura o integrare reală și eficientă a acestor copii în sistemul de învățământ, garantându-le dreptul la un start corect în parcursul educațional.