Proiectul de dereglementare a mediului de afaceri anunțat recent de premierul Vasile Tofan promite o schimbare de paradigmă în relația dintre stat și antreprenori, vizând eliminarea avizelor inutile, digitalizarea procedurilor și trecerea de la o abordare punitivă a controalelor fiscale la una bazată pe prevenție. Inițiativa, prezentată pe 9 septembrie, vine ca răspuns la cerința formulată în ședința de Guvern din 22 iulie, prin care Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a fost mandatat să identifice barierele birocratice și să propună soluții clare. Conform datelor prezentate, pachetele legislative se află în etapa finală de avizare la Ministerul Justiției și Centrul Național Anticorupție (CNA).
Diagnosticul actual: Suprapuneri de competențe și birocrație excesivă
Analiza care a stat la baza acestui pachet de legi a evidențiat două deficiențe structurale majore care frânează dezvoltarea economică. În primul rând, sistemul abundă în cerințe și acte permisive redundante. În al doilea rând, controalele efectuate de instituțiile statului sunt adesea lipsite de proporționalitate, suprapunându-se din cauza împărțirii competențelor între multiple autorități.
Datele prezentate de premierul Vasile Tofan conturează un aparat administrativ stufos. În prezent, asupra mediului de afaceri pot interveni:
- 19 organe de control.
- 36 de autorități cu competențe contravenționale.
- 5 organe de investigare.
Mai mult, legislația actuală conține peste 300 de articole contravenționale și peste 80 de articole din Codul Penal care pot viza direct activitatea economică. În ceea ce privește controlul fiscal, statistica este îngrijorătoare pentru predictibilitatea afacerilor: doar aproximativ 4% din controalele anuale sunt planificate. Restul de 96% sunt inopinate, un procent care explică plângerile mediului de afaceri referitoare la riscul de hărțuire din partea inspectorilor.
Ce presupune planul de dereglementare a mediului de afaceri
Pentru a corecta aceste dezechilibre, Guvernul propune modificarea a aproximativ 100 de acte normative. Acestea sunt împărțite în două pachete distincte, aflate în faza finală de avizare: unul vizează hotărârile de Guvern, iar celălalt modificările legislative propriu-zise.
Un prim pas concret este revizuirea a aproximativ 80 de acte permisive, cu scopul de a le exclude, a le transforma în simple notificări sau în documente de conformitate voluntară. De asemenea, au fost identificate 172 de proceduri cu caracter permisiv care funcționau în afara Nomenclatorului actelor permisive prevăzut de lege. Acestea urmează să fie fie justificate și integrate în Nomenclator, fie transformate în proceduri de notificare.
Premierul a subliniat că aceste măsuri nu înseamnă eliminarea standardelor esențiale. Protecția consumatorului, normele de mediu, de siguranță sau de sănătate publică rămân intacte. Reducerea se aplică strict procedurilor repetitive și aprobărilor care se dublează inutil.
Simplificarea procedurilor: Exemple practice
Pentru a ilustra impactul practic al acestor modificări, Vasile Tofan a oferit mai multe exemple clare din diverse sectoare:
- Agricultură și Investiții: Pentru investițiile agro-industriale mici situate în extravilan (frigidere, hale, depozite), se introduce o procedură urbanistică simplificată. Până acum, în lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG) aprobat, obținerea unui certificat de urbanism pentru proiectare dura între 7 și 12 luni, presupunând 26 de etape administrative.
- Autorizații pe termen nelimitat: Autorizația sanitar-veterinară și certificatul pentru siguranța alimentelor nu vor mai trebui reînnoite la fiecare prelungire a contractului de chirie a spațiului, devenind valabile pe termen nelimitat dacă nu se schimbă condițiile de activitate.
- Resurse Umane și Sănătate în Muncă: Obligativitatea menținerii statelor de personal este eliminată. De asemenea, documentația și instructajele privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) vor putea fi gestionate integral electronic.
- Construcții și Urbanism: Investitorii nu vor mai face „naveta” între instituții pentru avize. De exemplu, obținerea avizului de patrimoniu sau a documentației pentru Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) va cădea în responsabilitatea autorităților locale, prin circuit intern. Mai mult, clădirea și rețelele aferente vor putea fi autorizate printr-o procedură unică, eliminând timpii morți.
- Recunoașterea standardelor europene: Laboratoarele medicale acreditate european nu vor mai fi obligate să treacă printr-o a doua procedură internă similară pentru a demonstra aceleași standarde de calitate.
- Transport Public: Se elimină obligativitatea utilizării plăcuțelor de înmatriculare galbene pentru transportul public de pasageri, o cerință care adăuga costuri suplimentare fără a aduce vreun beneficiu real de siguranță, din moment ce vehiculele sunt oricum supuse licențierii și controlului tehnic.
O nouă abordare a controalelor fiscale
Cel de-al doilea pachet legislativ se concentrează pe reforma sistemului de inspecții. Ideea de bază este calibrarea controlului în funcție de risc: o companie cu un istoric curat și risc redus nu trebuie supusă acelorași presiuni ca o firmă cu abateri repetate.
Reacția mediului de afaceri confirmă necesitatea acestei reforme. De la deschiderea liniei de comunicare dedicate pe 22 iulie, Guvernul a primit peste 200 de sesizări. Dintre acestea, aproape 74% vizau activitatea a două instituții: Serviciul Fiscal și ANSA (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor). Printre principalele nemulțumiri se numără controalele inopinate repetate, sancțiunile disproporționate și cerințele excesive impuse micilor producători.
Pentru a crește predictibilitatea, Guvernul propune trecerea la controale planificate, bazate pe o metodologie publică de analiză a riscurilor. Controalele inopinate vor fi permise doar ca excepții bine motivate (risc real, fraudă, pericol iminent).
Alte măsuri vizează limitarea duratei și frecvenței vizitelor inspectorilor, introducerea unor liste de verificare clare, reducerea documentelor solicitate fizic (acestea fiind integrate în Registrul controalelor) și prioritizarea remedierii erorilor minore înainte de aplicarea sancțiunilor.
De asemenea, evaluarea performanței instituțiilor de control nu se va mai face în funcție de volumul amenzilor colectate, ci pe baza gradului de conformare voluntară a agenților economici.
„Vom continua să revizuim reguli și acte permisive, să eliminăm dublările și să digitalizăm procedurile acolo unde se poate. Cerințele care protejează sănătatea, siguranța, mediul și consumatorul rămân. Dar procedurile care nu mai au utilitate trebuie să dispară”, a concluzionat premierul Vasile Tofan.
