Viitorul drum expres care va lega Focșaniul de Brăila urmează să fie primul din această categorie construit în România cu o bandă de urgență separată, de 2,5 metri lățime — exact ca pe autostrăzi. Schimbarea este posibilă pentru că, în vara acestui an, Ministerul Transporturilor a actualizat normativul tehnic care stabilește cum trebuie proiectate drumurile expres.
De ce s-a schimbat normativul
Decizia de a revizui standardele a venit după ce, pe drumurile expres deja deschise traficului — în special pe DEx12 Craiova–Pitești — s-au semnalat probleme de siguranță legate de lățimea insuficientă a acostamentului. În varianta veche de proiectare, acostamentul consolidat nu era suficient de lat pentru ca o mașină sau un camion avariat să poată fi scos complet din zona benzii de circulație, ceea ce creștea riscul de accidente în lanț.
Ca răspuns, ministerul a emis Ordinul nr. 612/17 iunie 2026, publicat în Monitorul Oficial pe 30 iunie, prin care se modifică normele tehnice din 2017 aplicabile drumurilor expres. Ordinul introduce un profil transversal nou pentru proiectele viitoare și, separat, o soluție pentru șoselele deja construite.
Potrivit lui Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, obiectivul modificării este creșterea siguranței rutiere, astfel încât situațiile de pe DEx12 să nu se mai repete pe proiectele care urmează.
Cum arată noul profil al drumului
Platforma unui drum expres nou va crește de la 21,5 la 23 de metri. În noua configurație intră:
- câte o bandă de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens de mers;
- câte două benzi de circulație de 3,5 metri pe fiecare sens;
- o zonă mediană de 3 metri, unde pot fi montate parapeți din beton de tip New Jersey;
- două benzi de ghidare de 0,5 metri, câte una pe fiecare parte.
Pentru că platforma se lărgește, se schimbă și dimensiunile la care trebuie proiectate podurile, pasajele și viaductele aflate pe traseu — ordinul actualizează și normele privind lățimea acestor structuri.
Pentru drumurile expres deja construite, unde o lărgire integrală a platformei nu este realistă pe termen scurt, soluția aleasă este diferită: zone de staționare de urgență „în alveolă”, late tot de 2,5 metri, amplasate la fiecare 1,5–3 kilometri, în funcție de traseu și de vizibilitate. O astfel de soluție este avută în vedere și pentru DEx12 Craiova–Pitești.
Un proiect de 73,5 km, integrat direct în noul standard
Pentru că se află încă în faza de proiectare, tronsonul Focșani–Brăila poate prelua noile cerințe încă de la bază, fără lucrări suplimentare ulterioare. Drumul are 73,5 kilometri și reprezintă cel mai lung tronson de drum de mare viteză contractat vreodată dintr-o singură bucată în România.
Traseul va face legătura între Autostrada Moldovei (A7) și Podul de peste Dunăre de la Brăila, conectându-se mai departe cu Drumul Expres Brăila–Galați și cu direcția Tulcea–Constanța. Proiectul apare în Planul Investițional 2021–2030 și în Master Planul General de Transport sub numele DEx6 „Milcovia Expres”.
Contractul de proiectare și execuție, în valoare de 4,29 miliarde de lei, a fost câștigat de asocierea SA&PE Construct – Tehnostrade – Spedition UMB – Arcada Company, cu finanțare din Programul Transport 2021–2027. Din cele 42 de luni prevăzute în contract, șase sunt alocate proiectării, iar 36 execuției efective.
Pe traseu vor fi construite 57 de poduri, pasaje și viaducte, alături de șase noduri rutiere: Focșani (intersecția cu A7), Milcovul, Măicănești, Corbu, Siliștea și nodul Brăila (intersecția cu Drumul Expres Buzău–Brăila). Sunt prevăzute și două parcări de scurtă durată, plus un spațiu de servicii. Supervizarea lucrărilor a fost atribuită separat firmei TPF Inginerie.
Exproprierile, deja în curs
Pe 1 septembrie, CNIR a emis decizia de expropriere pentru terenurile private aflate pe traseu, în județele Vrancea și Brăila. Sunt vizate 3.297 de imobile, însumând circa 8,56 milioane de metri pătrați, iar despăgubirile totale se ridică la aproape 36 de milioane de lei.
Localitățile afectate de expropriere sunt Slobozia Ciorăști, Milcovul, Gologanu, Vulturu și Măicănești, în Vrancea, respectiv Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Măxineni, Romanu, Siliștea, Vădeni și Cazasu, în Brăila.
Autoritățile speră ca lucrările propriu-zise să înceapă încă din această toamnă. Faptul că noul standard cu bandă de urgență este integrat înainte de startul construcției înseamnă că el va fi aplicat de la zero — inclusiv la dimensionarea podurilor și pasajelor — și nu va necesita adaptări ulterioare, așa cum s-ar fi întâmplat dacă lucrările ar fi fost deja avansate.
