Un număr de 75 de copii refugiați din Ucraina, care încep clasa I la Gimnaziul „Taras Șevcenko” din municipiul Chișinău, au primit ghiozdane și rechizite școlare în perspectiva noului an de studii. Acțiunea face parte dintr-un efort mai amplu de integrare a acestor elevi în sistemul educațional din Republica Moldova.
Inițiativa, derulată de Centrul de Caritate pentru Refugiați în parteneriat cu Agenția ONU pentru Refugiați, are ca scop asigurarea resurselor necesare pentru participarea copiilor la procesul educațional și facilitarea adaptării lor în comunitatea școlară locală.
Integrare educațională la Gimnaziul „Taras Șevcenko”
Gimnaziul din capitala Republicii Moldova a devenit un punct central pentru educația copiilor afectați de conflictul din statul vecin. Dintr-un total de 498 de elevi înscriși în prezent la această instituție, o proporție covârșitoare de 431 sunt copii refugiați din Ucraina.
Pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora, unitatea de învățământ a adaptat structura claselor. În noul an școlar, au fost înființate patru noi clase dedicate:
- două clase paralele de nivelul I
- o clasă de nivelul al II-lea
- o clasă de nivelul al V-lea
Aceste noi formațiuni de studiu urmează un curriculum bilingv. Procesul educațional se desfășoară în limba ucraineană, însă include și studierea obligatorie a limbii române, oferind astfel o punte de legătură esențială pentru comunicarea și integrarea în societatea gazdă.
Un model de bilingvism și adaptare
Adaptarea programei școlare reflectă o abordare structurată a incluziunii. Din cele 20 de clase funcționale în cadrul Gimnaziului „Taras Șevcenko”, 12 au procesul educațional organizat în limba ucraineană.
Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a subliniat rolul instituției în acest proces complex.
Oficialul a precizat că asigurarea condițiilor pentru continuarea studiilor în limba maternă, concomitent cu învățarea limbii române, reprezintă un factor determinant pentru integrarea armonioasă a elevilor refugiați, atât în mediul strict educațional, cât și în societatea mai largă. Această abordare duală urmărește menținerea identității culturale a copiilor, oferindu-le în același timp instrumentele necesare pentru a naviga în noul mediu social.
