Scurgerea a circa 750.000 de IDNP-uri ar fi cel mai grav incident de acest gen din istoria Republicii Moldova, iar numărul persoanelor afectate ar putea fi mai mare, a declarat expertul în protecția datelor cu caracter personal Sergiu Bozianu, citat de TV8.md. Potrivit lui, informațiile ar putea fi folosite pentru escrocherii, conturi bancare deschise fraudulos sau tranzacții.
Bozianu, intervievat de UNU TV, spune că cifra ar putea crește. Pe lângă datele persoanelor vizate direct, se comunică și despre accesarea datelor rudelor de gradul I. În opinia expertului, această scurgere de date nu mai este o simplă posibilitate teoretică, pentru că informațiile au ajuns în mâini neidentificate.
Ce date ar fi ajuns la atacatori
Printre informațiile care ar fi putut ajunge la persoane de rea-credință se numără IDNP-ul, numele și prenumele, adresele de domiciliu și de e-mail, precum și date bancare. Bozianu atrage atenția în mod special asupra IBAN-urilor, pe care le descrie drept secret comercial și bancar, un identificator strict confidențial care nu ar trebui să ajungă la terți.
Expertul susține că primele semne ale incidentului au apărut în noaptea de 22 octombrie, iar autoritățile au comunicat public despre situație abia pe 27 octombrie. El consideră că persoanele afectate ar trebui informate individual despre datele compromise și despre posibilele consecințe.
De ce IDNP-ul nu poate fi schimbat
Miza principală, spune Bozianu, este natura identificatorului. IDNP-ul este atribuit o singură dată, iar după ce a fost scurs și folosit nu mai poate fi modificat, pentru că, în cuvintele expertului, „se atribuie o singură dată pentru toată viața”. Același număr servește drept identificator în numeroase servicii publice digitalizate, de la proprietăți și automobile până la permisul de conducere și serviciile medicale.
Printre riscuri, expertul enumeră deschiderea de conturi bancare, spălarea de bani și simularea unor scheme de înșelătorie:
Se pot deschide conturi bancare, se pot face spălări de bani, se poate genera aceeași corupție electorală care a avut loc nu demult. Pot fi efectuate diferite tranzacții, pot fi înscrieri în diferite procese, declarații.
Riscurile nu se limitează la cazurile în care cetățenii sunt contactați direct de escroci, adaugă Bozianu. Sunt posibile și fraude despre care victimele să afle ulterior. El a precizat că nu vrea să creeze panică, dar a afirmat că astfel de situații afectează infrastructura critică a statului și securitatea națională, precum și eficiența măsurilor de protecție asigurate de stat.
Expertul spune că încă nu se înțelege cât de adânc a mers accesul la date și până unde a ajuns folosirea lor în fraudarea unor infrastructuri. În opinia lui, incidentul arată nevoia unui audit public general al serviciilor publice, pentru a se verifica cum funcționează sistemele digitalizate și cum protejează datele cetățenilor.
Atacul cibernetic a avut deja și efecte instituționale. Nicoleta Colomeeț pleacă din funcție, iar Agenția de Guvernare Electronică are un șef interimar. Premierul Tofan a declarat că există indicii că în spatele atacurilor se află state străine, iar Republica Moldova va avea un Centru Național de Securitate Cibernetică.
