Consiliul Raional Glodeni a găzduit o ședință de lucru în cadrul proiectului de cercetare bilateral România – Republica Moldova, „Căi pentru depășirea amenințărilor induse de riscurile hidro-climatice în ariile transfrontaliere rurale din Valea Prutului”, axat pe identificarea căilor de depășire a amenințărilor hidro-climatice. Întâlnirea a reunit experți de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și Universitatea de Stat din Moldova (USM), alături de autorități locale din ambele state, pentru a evalua vulnerabilitățile comunităților rurale din lungul Văii Prutului în fața fenomenelor extreme.
O punte academică peste Prut pentru reziliența rurală
Proiectul, intitulat „Căi pentru depășirea amenințărilor induse de riscurile hidro-climatice în ariile transfrontaliere rurale din Valea Prutului”, reprezintă transpunerea datelor științifice în politici publice locale. Delegația ieșeană a fost condusă de profesorul Mihai Ciprian Mărgărint, director de proiect, însoțit de cercetătorii Gabriel Plavan și Mihai Niculiță. Din partea partenerului din Republica Moldova, echipa a fost coordonată de Iurie Bejan, alături de Aliona Botnari și Ioana Chirian.
Prezența autorităților din ambele maluri ale râului subliniază caracterul unitar al ecosistemului hidrografic al Prutului. Riscurile precum inundațiile sau seceta severă nu țin cont de frontieră, afectând în mod egal exploatațiile agricole și infrastructura locală.
Radiografia riscurilor: Concluzii după cinci workshop-uri regionale
În cadrul evenimentului de la Glodeni, echipa de cercetare a prezentat o sinteză a activităților desfășurate pe parcursul anului 2025. Această etapă a inclus cinci workshop-uri transfrontaliere organizate direct în comunitățile vizate. Analiza s-a concentrat pe modul în care schimbările climatice modifică regimul precipitațiilor și debitele cursurilor de apă, cu impact direct asupra agriculturii și industriei prelucrătoare din zonă.
Întâlnirea a evidențiat importanța colaborării dintre mediul academic, autoritățile publice și comunități, în vederea identificării soluțiilor eficiente pentru reducerea vulnerabilităților și creșterea rezilienței în fața provocărilor climatice.