Republica Moldova a înregistrat 101 incidente aeriene de la începutul războiului din Ucraina, potrivit datelor Ministerului Apărării de la Chișinău, furnizate HotNews. Expertul militar Artur Leșcu avertizează că dronele pot pune în pericol populația și pot fi folosite pentru a induce nesiguranță, chiar dacă țara nu este o țintă militară.
Bilanțul acoperă perioada 24 februarie 2022 – 19 octombrie 2026 și include zboruri neautorizate, căderi de aparate și descoperiri de fragmente de rachete sau drone. Din total, 64 de incidente au fost consemnate în 2026, până la data centralizării. Ministerul Apărării a precizat că 16 drone intrate în spațiul aerian al Republicii Moldova aveau încărcături explozive. Cifra nu reprezintă, așadar, exclusiv aparate căzute pe teritoriul țării, ci reunește mai multe tipuri de incidente.
Artur Leșcu, expert militar și de securitate la WatchDog.MD, leagă creșterea numărului de cazuri de intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, inclusiv asupra infrastructurii energetice și punctelor de trecere a frontierei. Apropierea de zonele atacate, precum Odesa și Ismail, expune și teritoriul moldovean. El precizează însă că fiecare incident trebuie analizat separat, fără a presupune că toate au aceeași cauză sau intenție. „Nu suntem ținta militară, dar putem deveni ținta unui război psihologic în care sunt folosite și aceste drone”, afirmă Leșcu, care consideră că survolările repetate pot provoca teamă și întreține nesiguranța în societate.
Dincolo de această posibilă componentă psihologică, expertul avertizează asupra riscului ca un aparat cu explozibil să cadă într-o zonă locuită. În evaluarea sa, un asemenea incident ar putea avea urmări grave pentru oamenii aflați în apropiere. Leșcu anticipează că incidentele vor deveni mai frecvente dacă atacurile rusești din vecinătatea Republicii Moldova se intensifică. El pune accentul pe protecția populației din nordul și sudul țării, unde spune că dronele cad mai des și unde apărarea antiaeriană nu asigură acoperire.
Radarele detectează amenințările, dar interceptarea rămâne limitată
Investițiile în radare moderne au îmbunătățit capacitatea de a observa aparatele și de a le urmări traiectoria, explică expertul. Detectarea nu înseamnă însă și posibilitatea de a le doborî. Potrivit evaluării sale, Republica Moldova dispune de apărare antiaeriană în anumite puncte strategice, fără ca aceasta să protejeze automat toate regiunile. „Ar fi nevoie cel puțin de un sistem de avertizare a populației”, spune Leșcu. Un asemenea sistem ar trebui, în propunerea sa, să transmită oamenilor zona și momentul unui pericol, astfel încât aceștia să se poată adăposti.
Statutul constituțional de neutralitate nu împiedică modernizarea armatei, susține Leșcu. În interpretarea sa, un stat neutru trebuie să își dezvolte propriile mijloace de protecție, inclusiv pentru a împiedica aparatele periculoase să ajungă în zone populate. Expertul spune că au fost achiziționate echipamente și sisteme antiaeriene, dar că există încă deficiențe care necesită investiții. El critică folosirea neutralității ca argument împotriva finanțării apărării și distinge între simpla observare a amenințărilor și capacitatea efectivă a armatei de a interveni.
O altă posibilitate discutată de Leșcu este cooperarea cu România pentru protecția spațiului aerian moldovean. Expertul consideră că Bucureștiul ar putea contribui cu mijloacele sale de apărare antiaeriană și cu aviația militară. El recunoaște însă că apartenența României la NATO ridică probleme privind forma unei asemenea cooperări și eventuala implicare a Alianței. Leșcu propune explorarea unei formule bilaterale, care să nu presupună automat participarea NATO. Este o variantă avansată de expert, nu o măsură anunțată de autoritățile celor două state.
La Chișinău este discutată și posibilitatea producerii locale de drone, despre care a vorbit președinta Republicii Moldova. Inițiativa a atras critici din partea unor politicieni. Leșcu apreciază că fabricarea dronelor de interceptare și a echipamentelor antidronă ar putea reduce dependența de aprovizionarea externă și ar crea locuri de muncă în țară. El invocă utilizarea acestor tehnologii în războiul din Ucraina și cererea de pe piața internațională. Propunerea de producție locală privește echipamente destinate dotării armatei și consolidării capacității de apărare.
