Calea Ferată din Moldova a lichidat restanțele salariale istorice și mizează pe interconectarea cu rețeaua europeană

Calea Ferată din Moldova (CFM) a atins un prag critic în procesul de stabilizare financiară, reușind să achite integral toate restanțele salariale către angajații săi. Potrivit datelor oficiale, la data de 30 aprilie 2026, datoriile istorice au fost reduse la zero, marcând sfârșitul unei perioade de incertitudine pentru mii de familii. În prezent, nu doar că salariile CFM sunt plătite la zi, dar aproximativ un sfert din cei 3.400 de salariați au primit deja remunerația inclusiv pentru luna aprilie.

Efortul de redresare este vizibil în cifrele oficiale. Dacă la finele anului 2024, restanțele salariale cumulau suma de aproximativ 144 milioane de lei, managementul actual a reușit o contracție severă a datoriei, aducând-o la 49 milioane de lei la sfârșitul anului 2025, pentru ca în prezent datoria să fie complet stinsă.

O nouă logică economică pentru o instituție „delapidată”

Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a subliniat că această reușită nu este un accident, ci rezultatul unei schimbări fundamentale de viziune administrativă. Întreprinderea a trecut printr-o transformare de la un model bazat pe pierderi și credite, la unul sustenabil, în care veniturile proprii sunt reinvestite în infrastructură.

„Este o schimbare de direcție și de perspectivă pentru această instituție care a fost prost administrată, care a fost delapidată și transformată într-o epavă economică. Continuăm intervenția de sprijin la CFM cu același principiu: instituție funcțională, construită pe disciplină financiară și respect pentru oameni”.

În prezent, CFM funcționează fără a apela la credite comerciale oneroase, reușind să își acopere cheltuielile operaționale din activitatea curentă. Această stabilitate financiară este pilonul pe care se sprijină proiectele masive de modernizare tehnică.

Investiții masive în logistică și securitate

Modernizarea CFM nu se oprește la plata salariilor, ci vizează retehnologizarea întregului sistem. Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură este reconstrucția tronsonului Bender–Basarabeasca–Giurgiulești. Această inițiativă a inclus achiziția a 12 locomotive noi, o investiție cifrată la 113 milioane de euro, finanțată cu ajutorul partenerilor europeni.

Pentru a preveni pierderile cauzate de administrarea defectuoasă din trecut, a fost creat un centru de monitorizare echipat cu aproximativ 300 de sisteme de supraveghere. Acesta are un dublu rol:

  • Creșterea siguranței feroviare și optimizarea controlului logistic.

  • Eliminarea fraudelor, în special a furtului de motorină, care a reprezentat decenii la rând o scurgere masivă de capital pentru întreprindere.

Integrarea europeană prin conexiunea Iași – Ungheni

Un punct strategic pe agenda de dezvoltare este electrificarea tronsonului Iași – Ungheni. Acest proiect, realizat în strânsă colaborare cu Compania Națională de Căi Ferate CFR din România, este vital pentru racordarea Moldovei la coridoarele de transport europene.

Electrificarea va permite o circulație mai rapidă și mai ecologică a trenurilor, reducând timpii de așteptare la frontieră și facilitând exporturile către piețele din Occident. Totodată, redeschiderea segmentelor feroviare Cantemir – Fălciu și Cahul – Giurgiulești (Văleni) consolidează rolul Moldovei ca nod logistic regional, oferind alternative viabile de transport pentru mărfurile care tranzitează sudul țării către portul de la Dunăre.

Această redresare a Căii Ferate din Moldova reprezintă mai mult decât un succes contabil; este un pas necesar pentru ca regiunea să devină un partener economic conectat la realitățile logistice ale Uniunii Europene.

ALTE ARTICOLE

ARTICOLE RECENTE