O nouă criza apei Botoșani a izbucnit în noaptea de 27 spre 28 iunie 2026, lăsând zeci de localități fără apă potabilă pe timp de caniculă extremă, în urma unei rupturi severe produse pe magistrala de aducțiune DN 560 Stânca. Incidentul subliniază fragilitatea unui sistem lăsat de izbeliște în ciuda avertismentelor climatice și tehnice primite în mod repetat de-a lungul anilor.
Cum s-a produs această avarie magistrală Stânca pe timp de caniculă
Vremea caniculară extremă, cu temperaturi constante de peste 38-40 de grade Celsius la umbră, afectează direct infrastructura îngropată în sol. Din cauza lipsei prelungite de precipitații, solul din județul Botoșani suferă fenomene severe de uscare și contracție, generând tasări și mișcări de teren imprevizibile. În paralel, apa pompată și căldura ridicată din exterior produc dilatări termice la nivelul conductei realizate din polietilenă de înaltă densitate (PEHD), cu diametrul de 560 mm (DN 560).
Aceste două forțe fizice concurente au exercitat o tracțiune uriașă asupra punctelor de conexiune ale sistemului de transport. Defecțiunea s-a produs prin smulgerea conductei PEHD din compensatoarele elastice, la nivelul unei îmbinări mecanice din apropierea stației de captare de la Stânca. Îmbinările mecanice sunt proiectate să preia variații dimensionale minore, însă nu pot rezista atunci când pământul se deplasează semnificativ, iar conducta se contractă sau se dilată dincolo de limitele de siguranță structurală.
Această defecțiune structurală scoate la iveală vulnerabilitatea materialelor folosite în extinderile de rețea realizate fără o proiectare adaptată la noile realități climatice ale regiunii de Nord-Est. Conductele vechi, care ar fi trebuit înlocuite complet încă de acum 15 ani, cedează sistematic sub influența temperaturilor ridicate și a consumului record de apă specific perioadelor de secetă.
Vechimea rețelelor și managementul defectuos de la Nova ApaServ
Sistemul de alimentare cu apă din județul Botoșani funcționează de mulți ani la limita supraviețuirii tehnice. Datele tehnice și rapoartele de audit realizate de-a lungul timpului relevă că pierderile fizice de apă din rețeaua administrată de operatorul Nova ApaServ depășesc constant media națională, situându-se pe anumite tronsoane rurale între 60% și chiar 80% din volumul total de apă pompat de la stațiile de tratare.
Aceasta înseamnă că o cantitate uriașă de apă potabilă se pierde direct în pământ prin fisuri și îmbinări defecte înainte de a ajunge la robinetele consumatorilor. Principalele cauze ale acestor pierderi masive includ:
- Vechimea extremă a rețelelor primare și secundare, multe dintre acestea fiind realizate din azbociment sau fontă degradată în perioada anilor 1970–1980.
- Calitatea precară a lucrărilor de remediere executate punctual, care acționează ca simple soluții temporare și nu rezolvă fragilitatea structurală a magistralelor.
- Subdimensionarea sau absența sistemelor moderne de monitorizare a presiunii, ceea ce favorizează apariția unor șocuri hidraulice numite lovituri de berbec în momentul repornirii sistemelor.
Localitățile afectate de lipsa apei în județ
Întreruperea alimentării de la stația Stânca afectează o arie geografică extinsă, care cuprinde zeci de mii de utilizatori din orașe și comune dependente direct de râul Prut ca sursă de apă brută:
- Orașele Săveni și Ștefănești, care înregistrează cele mai mari probleme din cauza lipsei de surse alternative locale.
- Comunele din estul și sudul județului Botoșani, printre care se numără Românești, Santa Mare, Călărași, Răuseni, Todireni, Albești, Trușești, Dângeni, Ungureni, Dobârceni, Durnești, Mihălășeni și Hlipiceni.
- Localități din județul vecin Iași, precum Bivolari și Andrieșeni, conectate la aceeași magistrală regională de aducțiune.
Procesul tehnic de reluare a furnizării după criza apei Botoșani
Intervenția echipelor de urgență ale Nova ApaServ a început imediat după localizarea exactă a rupturii din zona Stânca. Chiar dacă reparația fizică a îmbinării mecanice se finalizează în câteva ore, reluarea efectivă a furnizării apei către populație necesită un protocol tehnic riguros care nu poate fi accelerat artificial fără riscul producerii unor noi avarii.
Procesul tehnic de repunere în funcțiune cuprinde trei etape critice:
- Umplerea controlată și lentă a conductelor de aducțiune: Apa trebuie introdusă treptat în magistrală pentru a permite aerului acumulat în interior să fie evacuat prin ventilele de aerisire. O umplere rapidă ar crea pungi de aer comprimate, capabile să spargă din nou conducta din cauza presiunii pneumatice.
- Spălarea și igienizarea rețelei: După remedierea unei avarii majore, apa din conducte trebuie dezinfectată pentru a asigura parametrii de potabilitate impuși de Direcția de Sănătate Publică.
- Echilibrarea hidraulică a sistemului: Umplerea rezervoarelor tampon din localități se face de la capătul de rețea spre extremități. Din acest motiv, locuitorii din zonele mai înalte sau din localitățile aflate la distanțe mari de stația de pompare Stânca vor resimți reluarea serviciului cu o întârziere de până la 24–48 de ore față de finalizarea lucrărilor de sudură.
Soluțiile pe termen lung asumate de Valeriu Iftime la conducerea județului
Repararea punctuală a conductei DN 560 Stânca rezolvă doar efectul imediat al unei crize profunde. Pentru a asigura securitatea alimentării cu apă a județului Botoșani în contextul schimbărilor climatice evidente, sunt necesare decizii strategice majore și o restructurare profundă a priorităților de investiții alocate rețelelor.
Specialiștii recomandă implementarea de urgență a unui set de măsuri pe termen mediu și lung:
- Accelerarea proiectelor finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă (PDD): Botoșaniul are nevoie urgentă de atragerea întregii sume alocate pentru reabilitarea magistralelor de transport de apă brută și apă tratată.
- Digitalizarea completă a rețelei prin sisteme SCADA: Monitorizarea în timp real a debitelor și a presiunilor permite detectarea instantanee a anomaliilor și izolarea rapidă a tronsoanelor afectate, prevenind golirea întregului sistem.
- Înlocuirea compensatoarelor de dilatație vechi cu modele moderne, capabile să preia mișcări de teren de magnitudine mai mare, specifice solurilor argiloase din Moldova pe timp de secetă.
Gestionarea acestei crize reprezintă primul test major de infrastructură pentru noua conducere a Consiliului Județean, care trebuie să transforme scuzele publice în șantiere active și investiții concrete.