Problema majoră a Republicii Moldova în realizarea marilor proiecte strategice de infrastructură nu mai este, în mod paradoxal, lipsa banilor, ci incapacitatea cronică de a le implementa la timp. Spitale regionale discutate de un deceniu, penitenciare începute pe hârtie în 2013 și niciodată finalizate sau sedii de instanțe blocate în birocrație – acestea sunt simptomele unui sistem fragmentat. Pentru a rezolva acest blocaj sistemic, Guvernul de la Chișinău a anunțat crearea Oficiului pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională, denumit „Moldova Project”.
Această nouă entitate nu reprezintă doar o simplă reorganizare instituțională, ci o schimbare de paradigmă în modul în care statul gestionează investițiile publice majore. Premierul Vasile Tofan a punctat clar diagnosticul actual: „Ne ia prea mult timp să ducem proiectele mari de la idee la construcție și apoi la finalizare”.
Dispersia expertizei: de ce se blochează proiectele strategice de infrastructură
Până în prezent, modelul de lucru a fost profund ineficient din cauza fragmentării. Fiecare minister sau chiar fiecare proiect în parte își construia propria unitate de implementare. Acest lucru însemna echipe separate de achiziții, ingineri, experți financiari și manageri.
Consecințele acestui model au fost costisitoare pentru stat:
- Pierderea expertizei: La finalizarea unui proiect, echipa se dizolva, iar experiența acumulată se pierdea.
- Proceduri neuniforme: Practicile de achiziții și management diferă de la o unitate la alta, generând întârzieri și erori.
- Risipa de resurse umane: Într-o țară cu un bazin limitat de specialiști în managementul megaproiectelor, aceștia erau blocați în structuri izolate, în loc să fie utilizați transversal, acolo unde era nevoie urgentă.
„Principiul este simplu: nu are sens să reconstruim de fiecare dată aceeași capacitate în fiecare minister. Trebuie să concentrăm profesioniștii buni într-un singur loc”, a explicat șeful Executivului.
Cum va funcționa „Moldova Project”
„Moldova Project” va funcționa ca un centru de excelență guvernamental. Ministerele de linie (Sănătate, Transport, Justiție, etc.) vor păstra rolul de a stabili prioritățile și de a decide ce trebuie construit. Noua agenție va prelua responsabilitatea cum se construiește.
Concret, echipa de la „Moldova Project” se va ocupa de:
- Pregătirea documentației tehnice și verificarea studiilor de fezabilitate.
- Organizarea și derularea procedurilor de achiziții publice.
- Gestionarea contractelor și coordonarea implementării.
- Supravegherea directă a execuției lucrărilor, monitorizând strict termenele, costurile și calitatea.
Pentru a nu crea o birocrație suplimentară, instituția va fi formată, în prima etapă, prin absorbția a trei structuri deja existente: Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă, Unitatea de implementare a proiectelor în sănătate și Unitatea pentru construcția penitenciarului din Chișinău. Efectivul inițial va fi de doar 26 de persoane, angajați preluați din aceste structuri, cu scopul de a consolida nucleul dur de expertiză. Instituția se va afla sub egida Cancelariei de Stat.
Modelul internațional: Lituania, Irlanda și Muntenegru
Decizia Guvernului nu este un experiment izolat, ci o aliniere la bunele practici europene în managementul investițiilor publice. Centralizarea capacității de implementare este o strategie dovedită, în special pentru țările cu administrații mai mici.
Datele comparative arată eficiența acestui model:
- Lituania: Utilizează de peste două decenii o Agenție Centrală de Management al Proiectelor, care oferă expertiză tuturor autorităților.
- Irlanda: Agenția Națională de Finanțare a Dezvoltării gestionează centralizat finanțarea și achizițiile. Conform datelor estimate pentru 2025, agenția coordonează proiecte de 3,3 miliarde de euro și oferă consultanță pentru alte 7,9 miliarde de euro.
- Muntenegru: Țară lider în procesul de aderare la UE, a reușit performanța ca, în 2019, două structuri specializate să gestioneze 91% din totalul investițiilor capitale ale statului, conform evaluărilor FMI.
Mircea Eșanu, propus pentru conducerea noii agenții
Pentru a asigura succesul unei astfel de reforme, Executivul mizează pe un profil de manager testat în reformarea instituțiilor de stat. Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice (ASP), este propunerea Guvernului pentru șefia „Moldova Project”.
Argumentul principal al acestei nominalizări se bazează pe rezultatele sale măsurabile la conducerea a două instituții cheie. La Fondul de Investiții Sociale din Moldova, Eșanu a gestionat un portofoliu de 50 de milioane de euro, finalizând renovarea a peste 800 de grădinițe, școli și drumuri.
Însă mandatul său la ASP este cel care i-a definit profilul de criză și reformă. La preluarea mandatului în 2021, ASP era o instituție sufocată de datorii bancare de 124,5 milioane de lei, cu o infrastructură IT depășită (servere din 2006) și doar 5% din servicii digitalizate.
În cinci ani, indicatorii ASP s-au modificat radical:
- Datoriile bancare au fost achitate integral.
- S-au investit peste 400 de milioane de lei în infrastructură.
- Salariul mediu a crescut de la 13,4 mii lei la 24,7 mii lei, reținând astfel personalul calificat.
- Contribuțiile instituției la bugetul de stat au urcat de la 112 la 355 de milioane de lei.
- Gradul de digitalizare a ajuns la 84% (81 din 96 de servicii online), iar utilizarea acestora a crescut de la 5% la 39%.
Prin numirea lui Eșanu, Guvernul transmite un mesaj clar: se dorește o abordare strict managerială, orientată spre eficiență și eliminarea blocajelor administrative. Obiectivul final, așa cum l-a formulat Premierul, este trecerea de la „proiecte care rămân ani întregi pe hârtie” la infrastructură reală, construită la timp și la un preț corect.
