Nivelul apei din lacul Muzeului Satului din Chișinău a înregistrat scăderi masive în ultima perioadă, un efect direct al perioadelor prelungite de secetă care afectează regiunea. Pentru a preveni secarea completă și degradarea peisajului, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului au demarat un plan comun de salvare și reabilitare a bazinului.
Evaluare pe teren și soluții tehnice pentru lacul Muzeului Satului
Aflat în administrarea instituțională a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, bazinul acvatic are nevoie urgentă de o sursă stabilă de alimentare. Deficitul pluviometric din ultimii ani a redus semnificativ debitul apelor de suprafață, afectând ecosistemele periurbane, inclusiv spațiile cu destinație culturală.
În cadrul unei ședințe de lucru recente, reprezentanții celor două ministere au decis organizarea unei inspecții tehnice la fața locului. Obiectivul principal al vizitei este evaluarea riguroasă a situației și identificarea unor mecanisme inginerești care să asigure alimentarea continuă cu apă, independent de fluctuațiile meteorologice.
Intervențiile stabilite de autorități
Pe baza constatărilor din teren, specialiștii vor redacta un plan de acțiuni detaliat. Documentul va stabili direcții clare, printre care:
- Implementarea unui sistem de alimentare constantă cu apă pentru combaterea efectelor de secetă.
- Curățarea și consolidarea bazinului pentru a spori capacitatea de retenție.
- Conservarea biodiversității locale și protejarea spațiului verde adiacent.
Identificarea unei metode durabile de alimentare este critică nu doar pentru aspectul estetic al locației, ci și pentru supraviețuirea micro-ecosistemului format în jurul apei de-a lungul deceniilor.
Rolul apei în reconstituirea istoriei rurale
Obiectivul turistic, inaugurat la 18 mai 1995 la periferia de sud a capitalei, a fost proiectat pentru a ilustra arhitectura și modul de viață din satul basarabean (secolele XVIII–XIX). Într-o așezare tradițională, resursa de apă reprezenta centrul vital al comunității, motiv pentru care lacul are o funcție muzeografică și istorică clară.
Degradarea acestuia ar compromite viziunea de ansamblu a expoziției în aer liber. Astfel de muzee etnografice își bazează atractivitatea exact pe simbioza dintre construcțiile de patrimoniu și mediul înconjurător. Efortul comun al autorităților urmărește să mențină acest element natural integrat în circuitul vizitatorilor, oferind publicului o imagine autentică a istoriei rurale din Republica Moldova.
