Președinta Maia Sandu a anunțat decizia oficială de a-i acorda cetățenia Republicii Moldova fostului șef de stat din România, Traian Băsescu. Hotărârea reprezintă o recunoaștere asumată a sprijinului instituțional pe care administrația de la București l-a oferit statului vecin în perioada 2004-2014, dar și un gest politic menit să anuleze, la nivel simbolic și juridic, decretul de retragere a cetățeniei semnat de Igor Dodon în ianuarie 2017.
Declarația liderului de la Chișinău plasează acest moment în registrul reparațiilor istorice. Administrația prezidențială subliniază contribuția directă a lui Traian Băsescu la facilitarea procedurilor prin care sute de mii de basarabeni și-au redobândit actele românești, obținând astfel acces la drepturi europene.
Contextul juridic și politic al unui dosar controversat
Acordarea titlului de cetățenie pentru Traian Băsescu are un istoric complex în administrația de la Chișinău. Fostul președinte român a mai primit acest statut în anul 2016, printr-un decret semnat de Nicolae Timofti, spre finalul mandatului acestuia.
La doar câteva luni distanță, în ianuarie 2017, noul președinte ales, socialistul Igor Dodon, a semnat un decret de retragere a cetățeniei. Argumentul oficial invocat la acea vreme a fost o pretinsă viciere a procedurii, susținându-se că instituțiile statului ar fi ascuns faptul că Traian Băsescu se afla sub urmărire penală în România.
În realitate, gestul lui Igor Dodon a fost perceput pe plan internațional ca o mutare strict geopolitică, o declarație de forță împotriva politicienilor pro-europeni și un semnal de apropiere față de Federația Rusă. Traian Băsescu a contestat decizia în instanțele din stânga Prutului, însă Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău a menținut decretul lui Dodon în noiembrie 2018.
Prin declarația actuală, Maia Sandu închide acest capitol juridic și diplomatic. Redarea documentelor de identitate moldovenești este formulată direct ca o corectare a unei acțiuni abuzive din trecut.
Argumentele președinției pentru acordarea statutului de cetățean
În mesajul public transmis, Maia Sandu a punctat clar motivele care au stat la baza acestei decizii. Șefa statului a evidențiat sprijinul necondiționat oferit de liderul de la Cotroceni, indiferent de coloratura politică a guvernelor care s-au succedat la Chișinău în decursul unui deceniu.
Impactul politicilor promovate în timpul mandatelor lui Traian Băsescu poate fi cuantificat prin date concrete care au schimbat dinamica socială din statul vecin:
- Redobândirea cetățeniei române: Modificarea Legii Cetățeniei (Legea 21/1991, cu revizuirile majore din 2009 și 2010) a simplificat drastic procedurile pentru foștii cetățeni români și descendenții acestora până la gradul III. Această măsură a permis procesarea a zeci de mii de dosare anual.
- Accesul la educație: Guvernul României, sub impulsul președinției, a majorat constant numărul de locuri subvenționate pentru elevii și studenții basarabeni, ajungând la un plafon de peste 5.000 de burse alocate anual.
- Sprijinul financiar: Au fost inițiate primele acorduri majore de asistență financiară nerambursabilă, fonduri care au vizat direct infrastructura preșcolară și de educație din Republica Moldova.
Maia Sandu a subliniat că fostul președinte român înțelege exact miza eforturilor din stânga Prutului pentru păstrarea identității, a limbii române și pentru desprinderea definitivă de trecutul sovietic în favoarea unui parcurs european integrat.
Implicații pentru relațiile bilaterale
Reintegrarea lui Traian Băsescu printre cetățenii cu acte în regulă ai statului vecin transmite un semnal de stabilitate către București și către partenerii occidentali. Demonstrează că administrația actuală de la Chișinău are capacitatea de a-și recunoaște și onora aliații strategici. Decizia consolidează electoratul pro-occidental din Republica Moldova. Într-o perioadă în care presiunile externe sunt ridicate, reafirmarea legăturilor istorice și politice cu România asigură un grad suplimentar de coeziune socială în rândul segmentului de populație care susține integrarea europeană.
Președinta Maia Sandu transformă un act administrativ într-un gest de diplomație publică cu impact pe termen lung: „Domnule Băsescu, de azi sunteți nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru. Vă așteptăm acasă!”.