Aproape 3.500 de cetățeni au participat luni, 31 august, la cea de-a IV-a ediție a Mării Dictări Naționale, un eveniment organizat de Ministerul Educației și Cercetării sub egida Președinției Republicii Moldova. Manifestarea s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în cel puțin 16 raioane din țară, marcând Ziua Limbii Române într-un an simbolic în care statul sărbătorește 35 de ani de la proclamarea Independenței.
Elevi, cadre didactice, părinți și bunici și-au testat cunoștințele de ortografie și gramatică scriind un text adaptat din piesa „Testamentul”, semnată de regizorul și scriitorul Gheorghe Urschi. Ediția din acest an a adus o noutate importantă privind incluziunea socială: pentru prima dată, autoritățile au asigurat spații și materiale adaptate pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Memoria istorică și drepturile lingvistice obținute după 1989
Evenimentul nu a fost conceput doar ca un simplu test de gramatică, ci ca o reafirmare a identității culturale și a libertăților civice. Prezent la manifestarea din centrul capitalei, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a evidențiat efortul generațiilor anterioare în recâștigarea statutului limbii române și a alfabetului latin.
Ministrul a reamintit că drepturile lingvistice de care beneficiază astăzi cetățenii nu au fost obținute facil, ci au fost rezultatul unei rezistențe îndelungate împotriva opresiunii regimului sovietic.
„Nimic din ceea ce celebrăm astăzi nu a venit de la sine. Nici independența Republicii Moldova, nici revenirea limbii române în drepturile sale firești, nici revenirea la alfabetul latin nu au căzut peste noi, în mod întâmplător, într-o zi din 1989 sau într-o zi din 1991. Ele au fost câștigate. Timp de aproape jumătate de secol, elevi, învățători, țărani, intelectuali, femei și bărbați au spus «nu» unui regim în care împotrivirea putea însemna pierderea libertății, Gulagul sau moartea. De aceea, astăzi, când celebrăm limba română, îi celebrăm în primul rând pe toți cei care au crezut în acest ideal și au avut curajul și determinarea să lutte pentru el”, a subliniat Dan Perciun.
Diversitatea regională și continuitatea proiectului național
La rândul său, prim-ministrul Vasile Tofan a pus accent pe dimensiunea afectivă și pe bogăția lexicală a limbii române, vorbind despre varietatea regională a termenilor folosiți de populație în diferite zone ale Republicii Moldova.
Premierul a subliniat că nuanțele regionale ale graiului moldovenesc îmbogățesc patrimoniul lingvistic comun și că transmiterea limbii către tinerele generații rămâne o responsabilitate de bază a societății.
„For mine, limba română a rămas întotdeauna «acasă», indiferent unde am trăit. Este limba în care mi-am cerut soția în căsătorie și limba în care mi-am legănat cei patru copii înainte de somn. Româna este o limbă extraordinar de bogată și sună la fel de frumos în dulcele grai moldovenesc. Într-o parte a Moldovei, copiii mănâncă dude, în alta – agute, iar în alta – șorcove. Și, peste tot, sunt la fel de dulci – dulci ca limba română. Această diversitate nu sărăcește limba română, ci o face mai vie și mai frumoasă. De aceea, este important ca ai noștri copii să citească și să vorbească românește, să-i cunoască pe scriitorii noștri, să nu le fie rușine de accentul bunicilor și să fie mândri de limba lor”, a declarat Vasile Tofan.
Organizarea și evaluarea lucrărilor
Inițiată în anul 2023 de Ministerul Educației și Cercetării, Marea Dictare Națională s-a consolidat ca o tradiție anuală de promovare a scrierii corecte. Proiectul a crescut constant de la o ediție la alta, extinzându-se din capitală spre raioanele țării.
Desfășurarea ediției curente presupune mai multe etape administrative și de premiere:
- Verificarea textelor: O comisie de specialitate formată de Ministerul Educației și Cercetării va evalua toate lucrările redactate de participanți.
- Premierea excelenței: Persoanele care vor obține cele mai înalte punctaje vor fi invitate la un cadru festiv oficial, unde vor primi distincții și premii.
- Lărgirea accesibilității: Integrarea persoanelor cu deficiențe de vedere marchează pasul către un format complet incluziv al programului.
Prin participarea masivă din acest an, evenimentul reconfirmă interesul publicului din Republica Moldova pentru valorificarea corectă a limbii române într-un cadru comunitar și educațional.
