Parlamentul European a adoptat miercuri, 8 iulie 2026, în plen, raportul anual privind Republica Moldova, prin care solicită Consiliului Uniunii Europene deschiderea, fără întârziere, a tuturor clusterelor de negociere rămase pentru aderarea țării la UE. Documentul a trecut cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 de abțineri, un rezultat pe care eurodeputatul român Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, l-a numit un semnal politic important pentru Chișinău.
Raportul anual este instrumentul prin care Parlamentul European își exprimă poziția față de progresul unei țări candidate, chiar dacă decizia finală privind deschiderea clusterelor de negociere aparține statelor membre reunite în Consiliu. Textul adoptat miercuri:
- solicită deschiderea, fără întârziere, a tuturor clusterelor de negociere care nu au fost încă lansate;
- recunoaște Republica Moldova drept una dintre țările cu cel mai rapid ritm de progres în procesul de aderare, alături de Ucraina;
- condamnă „încercările repetate ale Federației Ruse de a destabiliza Republica Moldova”, inclusiv tentativele de influențare a proceselor electorale;
- cere creșterea sprijinului financiar și tehnic acordat Chișinăului.
Votul din plen a fost precedat de adoptarea raportului în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, la începutul lunii iunie, cu 58 de voturi pentru, 16 împotrivă și 3 abțineri. Raportorul dosarului, eurodeputatul estonian Sven Mikser din grupul S&D, a subliniat atunci că Republica Moldova merită sprijin ferm pentru a continua ritmul reformelor, cu ținta declarată de a încheia negocierile de aderare până în 2028.
Unde se află, de fapt, negocierile
Pentru a înțelege miza cererii Parlamentului European, este util de reamintit stadiul real al procesului. Negocierile de aderare ale Republicii Moldova sunt organizate în 33 de capitole și două criterii (economic și politic, acesta din urmă acoperind reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice), grupate în șase clustere tematice. Clusterul 1, „Fundamentele”, este primul care se deschide și ultimul care se închide, iar ritmul de avansare pe acest cluster determină, practic, viteza întregului proces.
Etapele parcurse până acum:
- 3 martie 2022 – Republica Moldova depune cererea oficială de aderare la UE;
- 23 iunie 2022 – Consiliul European acordă țării statutul de candidat;
- noiembrie 2023 – Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare;
- 25 iunie 2024 – are loc prima conferință de aderare, moment în care negocierile sunt deschise formal;
- septembrie 2025 – Republica Moldova finalizează procesul bilateral de screening, etapa tehnică prin care legislația națională este comparată cu acquis-ul comunitar;
- 15 iunie 2026 – la a doua conferință de aderare, Consiliul deschide efectiv negocierile pe Clusterul 1, „Fundamentele”.
Cu alte cuvinte, cererea din raportul de miercuri nu vizează începutul negocierilor, care au fost deja lansate, ci extinderea lor la clusterele rămase, un pas pe care mai multe state membre l-au condiționat până acum de considerente care nu țin strict de meritele Republicii Moldova.
De ce contează presiunea Parlamentului European
Deschiderea clusterelor de negociere ține de o decizie unanimă a statelor membre în Consiliu, iar în ultimii ani acest proces a fost frânat inclusiv de dispute bilaterale care nu au legătură directă cu progresul tehnic al Chișinăului. Raportul adoptat miercuri insistă explicit ca avansarea Republicii Moldova să nu fie blocată din astfel de motive și cere ca deciziile să fie luate strict pe baza meritelor țării.
Comisia Europeană a evaluat deja, în rapoartele sale de extindere din 2025, că procesul de extindere se mișcă acum mai rapid decât în ultimii 15 ani, iar Republica Moldova și Ucraina, tratate în paralel doar pentru primul cluster, sunt considerate pregătite tehnic pentru deschiderea următoarelor grupuri de capitole.
Guvernul de la Chișinău, condus de premierul demisionar Alexandru Munteanu, și președinta Maia Sandu au fixat ca obiectiv încheierea negocierilor de aderare până în 2028 și aderarea efectivă până în 2030. Susținerea explicită a Parlamentului European, exprimată printr-un vot cu majoritate covârșitoare, este menită să pună presiune pe statele membre reticente, în special pe cele care au blocat până acum decizii legate de extinderea în bloc a negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova.
Sprijinul financiar și contextul mai larg
Raportul nu se limitează la componenta procedurală a negocierilor. Documentul cere și consolidarea sprijinului financiar și tehnic pentru Chișinău, într-un moment în care Republica Moldova beneficiază deja de:
- Planul de Creștere Economică, cu o finanțare de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027, sub formă de granturi și împrumuturi;
- integrarea, din 1 ianuarie 2026, în zona europeană „Roam Like at Home”, care a eliminat tarifele suplimentare pentru convorbiri, mesaje și date mobile între Republica Moldova și statele UE;
- Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, în vigoare din 2016, care include și o zonă de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA).
Eurodeputații au reiterat, totodată, condamnarea ingerințelor Federației Ruse în procesele electorale din Republica Moldova, un subiect care revine constant în rapoartele Parlamentului European privind țara și care este invocat drept argument suplimentar pentru accelerarea sprijinului occidental.
Ce urmează
Votul din plen transformă poziția Parlamentului European într-o poziție oficială a instituției, dar decizia practică rămâne la Consiliu, unde este nevoie de acordul tuturor statelor membre pentru deschiderea fiecărui cluster nou. Următorul pas concret va fi urmărit la nivelul Consiliului European, unde liderii statelor membre au fost chemați în repetate rânduri să autorizeze deschiderea clusterelor rămase, pornind de la principiul meritului.
Rămân, în același timp, două puncte de urmărit pentru cititorii din Republica Moldova: ritmul reformei justiției, unde Comisia de la Veneția a formulat recomandări privind vettingul judecătorilor și procurorilor, și stabilitatea politică internă, pe fondul recentei demisii a premierului Alexandru Munteanu, un factor care ar putea influența viteza reformelor cerute de Bruxelles în perioada următoare.