Peste 60% dintre primăriile din Republica Moldova susțin amalgamarea voluntară: Care sunt mizele și fondurile alocate

Procesul de amalgamare voluntară înregistrează progrese semnificative în Republica Moldova. Potrivit datelor prezentate astăzi de Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, 561 de primării au adoptat decizii finale în acest sens, reprezentând 63% din totalul administrațiilor publice locale din țară. Reforma administrației publice, lansată la începutul anului 2026, vizează eficientizarea serviciilor publice și consolidarea capacității administrative a comunităților.

O reformă necesară pentru comunitățile mici

Dintre primăriile care au optat pentru amalgamarea voluntară, o pondere covârșitoare de 65,3% au o populație sub 3.000 de locuitori. Această statistică subliniază dificultățile cu care se confruntă comunitățile mici în asigurarea unor servicii de bază de calitate și necesitatea asocierii pentru a atrage fonduri și a derula proiecte de infrastructură majore.

Alexei Buzu a subliniat importanța acestui demers pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. „Faptul că 63% din primării au finalizat acest proces arată foarte clar că amalgamarea voluntară a fost și este acceptată de aleșii locali”, a declarat oficialul. El a adăugat că așteptările cetățenilor sunt clare și legitime: acces la apă curentă, sisteme de canalizare, drumuri modernizate și iluminat stradal funcțional.

Stimulente financiare majore pentru comunitățile amalgamate

Guvernul de la Chișinău a alocat un buget considerabil, de 4,5 miliarde de lei, pentru a susține administrațiile locale care au ales să participe la procesul de amalgamare voluntară. Aceste fonduri sunt destinate dezvoltării infrastructurii și îmbunătățirii serviciilor publice în noile structuri administrative extinse.

Cele mai importante pachete de stimulare financiară au fost direcționate către:

  • Ungheni: Peste 157,5 milioane de lei pentru integrarea a 10 unități administrativ-teritoriale (UAT).
  • Călărași: Peste 116,6 milioane de lei pentru 14 UAT-uri.
  • Rezina: Peste 85,3 milioane de lei pentru 9 UAT-uri.
  • Rîșcani: Peste 72,6 milioane de lei pentru 7 UAT-uri.

Aceste investiții semnificative demonstrează angajamentul Executivului de a sprijini comunitățile care își asumă eficientizarea administrativă.

Creșterea demografică a centrelor urbane

Un efect direct al amalgamării este creșterea populației centrelor administrative. Prin absorbția localităților limitrofe, municipiile și orașele își sporesc masa demografică, ceea ce le poate oferi o greutate mai mare în atragerea de investiții și în planificarea dezvoltării regionale.

Datele oficiale indică transformări majore:

  • Populația municipiului Ungheni va crește semnificativ, de la 26.500 la peste 42.300 de locuitori.
  • Orașul Călărași își va extinde, de asemenea, baza demografică, ajungând de la 9.500 la 26.800 de locuitori.

Aceste cifre indică o consolidare a polilor de dezvoltare locală, cu potențial de a genera o creștere economică mai susținută în respectivele regiuni.

Urmează amalgamarea normativă: Ce prevede viitorul administrației publice

Cu etapa voluntară aproape finalizată, atenția se îndreaptă spre următoarea fază a reformei: amalgamarea normativă. Această etapă va viza cele 254 de primării rămase, stabilind cadrul legal pentru reorganizarea lor.

Este important de menționat că primăriile cu o populație care depășește pragul de 3.000 de locuitori sunt exceptate de la obligativitatea participării la acest proces, având opțiunea de a-și păstra structura actuală.

Guvernul estimează că, în urma implementării integrale a reformei, numărul total al primăriilor din Republica Moldova se va reduce la aproximativ 292 până în anul 2027.

„În luna septembrie vom supune consultărilor publice pachetul legislativ aferent amalgamării normative, iar ulterior acesta urmează să fie înaintat Parlamentului spre adoptare în toamna acestui an”, a precizat Alexei Buzu, subliniind că deciziile asumate până acum de aleșii locali reprezintă „o lecție de maturitate politică”. Reforma administrației publice locale rămâne un pilon central al strategiei guvernamentale de modernizare a statului și de aliniere la standardele europene de guvernanță locală.

ALTE ARTICOLE

ARTICOLE RECENTE