Guvernul Republicii Moldova a aprobat recent Programul național pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități destinat perioadei 2026–2030. Acest document strategic urmărește o schimbare de paradigmă în asistența socială, trecând de la un model medical și instituționalizat, la unul bazat pe drepturile omului, funcționalitate și integrare în comunitate. Cu o populație de peste 164.000 de persoane cu nevoi speciale, dintre care un număr în creștere de copii, necesitatea unei reforme structurale este evidentă.
Programul își propune să asigure un acces echitabil la servicii de suport, să sprijine traiul independent și să faciliteze participarea activă a acestor cetățeni în societate.
O nouă abordare în evaluarea gradului de dizabilitate
Una dintre cele mai semnificative modificări prevăzute de noul cadru strategic este revizuirea sistemului de determinare a dizabilității. Până în prezent, evaluarea s-a concentrat predominant pe diagnosticul medical.
Noul program mută accentul pe funcționalitatea persoanei și pe necesitățile specifice ale acesteia în viața de zi cu zi. Această schimbare va fi însoțită de o simplificare a procedurilor administrative pentru beneficiari, reducând astfel birocrația care adesea îngreunează accesul la drepturile cuvenite.
Accelerarea dezinstituționalizării și extinderea serviciilor comunitare
Pilonul central al strategiei pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități este prevenirea instituționalizării și susținerea dezinstituționalizării celor aflați deja în sistemul rezidențial. Datele arată o nevoie acută de alternative la centrele de plasament de mari dimensiuni.
Planul guvernamental prevede o creștere cu 30% a accesului la serviciile sociale comunitare. Concret, acest obiectiv se traduce prin înființarea de noi structuri de suport:
- Deschiderea a 12 noi centre de zi.
- Crearea a 40 de noi servicii comunitare.
- Înființarea a 6 centre specializate în intervenție timpurie.
Pentru sprijinirea traiului independent, programul țintește transferul a 300 de persoane din instituțiile rezidențiale direct în comunitate. Pentru a susține acest proces, vor fi dezvoltate 142 de servicii sociale suplimentare. Rețeaua existentă va fi extinsă considerabil: locuințele protejate vor crește numeric de la 29 la 107, iar casele comunitare de la 19 la 41. De asemenea, 42 de familii-gazdă vor fi integrate în rețeaua de suport. Cinci centre de plasament temporar urmează să fie reorganizate pentru a răspunde mai bine nevoilor reale de îngrijire.
„Reformele în domeniul dizabilității pun în centrul lor persoana cu dizabilitate și dreptul acesteia la o viață demnă și independentă,” a subliniat Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Aceasta a adăugat că obiectivul este crearea unui sistem care să ofere șanse egale și posibilitatea valorificării potențialului fiecărui individ.
Adaptarea serviciilor medicale și reabilitarea integrată
Dincolo de asistența socială, programul adresează deficiențele din sistemul de sănătate. Până în 2030, Ministerul Sănătății și partenerii săi vor dezvolta trei programe naționale de reabilitare medicală integrată, estimate să deservească aproximativ 5.000 de pacienți.
Accesul la tehnologii de suport va fi îmbunătățit, peste 17.000 de persoane urmând să beneficieze de dispozitive și mijloace asistive. Infrastructura a 15 instituții medicale va fi adaptată pentru a permite un acces fizic neîngrădit. Mai mult, programul recunoaște necesitatea formării continue a personalului: anual, 500 de medici și 1.000 de asistente medicale vor fi instruiți specific pentru interacțiunea și tratamentul adecvat al pacienților cu nevoi speciale.
Accesibilitatea: De la clădiri publice la spațiul digital
Un alt obstacol major în calea participării depline la viața socială este lipsa accesibilității. Planul pentru perioada 2026-2030 prevede adaptarea a aproximativ 100 de clădiri publice și obiective de infrastructură socială.
În plus, vor fi impuse cerințe stricte de accesibilitate pentru toate construcțiile noi. Un instrument nou în monitorizarea acestui domeniu va fi registrul digital „E-Accesibilitate”, menit să centralizeze datele privind stadiul adaptării infrastructurii naționale.
Finanțare și statistici de context
Implementarea acestui program complex necesită un efort financiar considerabil. Costurile totale estimate pentru următorii cinci ani se ridică la 750,5 milioane de lei. Din această sumă, contribuția bugetului de stat va fi de 328,6 milioane de lei, restul de 421,9 milioane de lei provenind din surse externe, prin intermediul partenerilor de dezvoltare (OHCHR, UN Women, Fundația Soros, OMS, UNFPA, UNICEF, PNUD, Keystone Human Services și AOPD).
Contextul statistic justifică amploarea acestor măsuri. În Republica Moldova locuiesc 164.682 de persoane cu dizabilități. Structura pe grade de severitate indică 28.278 de persoane cu dizabilitate severă, 90.171 cu dizabilitate accentuată și 46.233 cu dizabilitate medie.
O tendință îngrijorătoare este creșterea ponderii persoanelor cu dizabilități în totalul populației, de la 6,3% în 2017 la 6,9% în 2025. O dinamică similară se observă și în rândul copiilor, unde procentul a urcat de la 1,71% la 2,7% în aceeași perioadă. Aceste date demografice subliniază urgența implementării eficiente a noului program național pentru a asigura suportul necesar unei categorii vulnerabile în expansiune.
