Procesul de curățare a sistemului judiciar din Republica Moldova avansează cu greutate, fiind descris de autoritățile de la Chișinău ca un efort „complicat și dureros”. Declarațiile recente ale Președintelui Maia Sandu și ale Ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, în cadrul Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”, arată că, deși există progrese palpabile la nivelul instituțiilor superioare, reforma justiției în Republica Moldova se lovește de lipsa de personal, volumul mare de muncă și necesitatea livrării unor condamnări definitive în dosarele de mare corupție.
Subiectul rămâne central nu doar pentru politica internă, ci și pentru securitatea statului, în contextul războiului hibrid și al procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Instituții curățate la vârf, dar cu un deficit major de personal
Prima etapă a reformei s-a concentrat pe organele de autoadministrare și pe evaluarea integrității. Președintele Maia Sandu a subliniat că sistemul judiciar începe să se elibereze de sub controlul grupurilor de interese, deși tranziția este departe de a fi încheiată.
Cifrele și acțiunile concrete menționate de șeful statului includ:
- Înnoirea componenței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).
- Reforma Curții Supreme de Justiție, care se află în plină desfășurare.
- Continuarea evaluării externe (Vetting/Pre-Vetting) a judecătorilor și procurorilor. Mulți dintre cei care nu și-au putut justifica averile au fost eliminați din sistem.
- Progrese în dosarele de corupție mare, fiind înregistrate primele decizii ale instanțelor și pași importanți în recuperarea bunurilor obținute ilicit.
Cu toate acestea, prețul acestei curățenii este reprezentat de blocajele operaționale. Sistemul se confruntă cu un număr mare de funcții vacante, iar magistrații care au rămas și au trecut testul integrității sunt copleșiți de un volum enorm de dosare.
Securitatea națională și aderarea la UE depind de un stat de drept funcțional
Discursul Maiei Sandu a punctat o legătură directă între independența justiției și capacitatea de apărare a Republicii Moldova. În contextul unui război hibrid, instituțiile puternice sunt singurele care pot bloca finanțarea ilegală a partidelor, cumpărarea voturilor și corupția politică.
Pe de altă parte, edificarea statului de drept rămâne cea mai mare provocare în negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
„Trebuie să demonstrăm că instituțiile funcționează, că dosarele sunt investigate temeinic și susținute de probe serioase și că, atunci când vinovăția este dovedită, se pronunță condamnări definitive”, a declarat Maia Sandu.
Fără condamnări definitive și fără un mecanism eficient de confiscare a averilor, percepția publică asupra reformei va rămâne sceptică, indiferent de schimbările legislative.
Noua Strategie: Cum va arăta justiția între 2027 și 2031
Perspectiva tehnică și planificarea pe termen mediu au fost detaliate de Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari. Acesta a prezentat noul „Program pentru dezvoltarea sectorului justiției pentru anii 2027-2031”, un document de politici publice adaptat etapei actuale a procesului de integrare europeană.
Noua strategie se îndepărtează de simpla evaluare a integrității și propune o abordare care integrează cinci direcții principale:
- Creșterea calității actului judecătoresc.
- Eficiența administrării instanțelor.
- Menținerea standardelor de integritate.
- Dezvoltarea resurselor umane (pentru a acoperi deficitul actual).
- Digitalizarea proceselor judiciare.
Ministrul Cojuhari a explicat că eforturile din ultimii ani privind accesul la justiție și profesionalizarea sistemului trebuie să se traducă acum în „schimbări concrete și durabile”. Integrarea europeană, susține ministrul, oferă cadrul necesar pentru accelerarea acestor reforme, cu scopul final de a răspunde direct nevoilor cetățenilor.
Reforma justiției în Republica Moldova a depășit faza de diagnostic și a intrat în etapa de reconstrucție instituțională. Provocarea majoră a următorilor ani va fi echilibrarea nevoii de a avea un sistem curățat de corupție cu necesitatea de a avea un sistem funcțional, capabil să judece dosarele într-un termen rezonabil.

