Sistemul pentru protecția socială din Republica Moldova trece printr-o etapă de evaluare menită să eficientizeze distribuția reală a ajutoarelor către cetățeni. Edouard Beigbeder, Director Regional UNICEF pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Europa și Asia Centrală, și Deyana Kostadinova, Reprezentanta de Țară UNICEF, au avut astăzi o întrevedere cu Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale. Discuțiile au vizat necesitatea consolidării sprijinului acordat pentru copii și familii vulnerabile.
Datele despre sărăcie și de ce se impune reforma asistenței sociale
Orice decizie administrativă trebuie raportată la realitatea din teren, iar datele oficiale arată o presiune constantă pe sistemul de asistență. Statisticile Biroului Național de Statistică (BNS) indică diferențe majore de trai între mediul urban și cel rural.
Situația curentă este reflectată de următoarele cifre:
- Amploarea fenomenului: Aproximativ 35,8% dintre copiii din Republica Moldova trăiesc sub pragul de sărăcie.
- Decalajul rural versus urban: Rata sărăciei absolute în rândul minorilor de la sate atinge 46,6%, în timp ce în mediul urban se situează la 18,6%.
- Copii aflați în situații de risc: La finalul anului 2024, evidențele statului indicau aproape 7.900 de copii aflați în situații de risc, iar 80% dintre aceștia proveneau din comunitățile rurale.
Aceste procente demonstrează că metodele tradiționale de intervenție necesită corecții urgente. Lipsa unor servicii comunitare bine dezvoltate a făcut, în repetate rânduri, ca sprijinul să ajungă târziu la cei aflați în zone izolate.
Ce priorități au stabilit Ministerul Muncii și UNICEF
Dialogul dintre experții internaționali și echipa condusă de ministrul Natalia Plugaru s-a axat pe elaborarea unui mecanism coordonat. Abordarea propusă mută accentul de la o asistență pasivă, de tip reacție, la una activă, de prevenție direct în comunitate.
Principalele direcții de consolidare a sistemului includ:
- Dezvoltarea serviciilor comunitare: Administrațiile locale vor fi stimulate să identifice rapid familiile aflate în dificultate financiară sau socială, înainte ca situația minorilor să se degradeze.
- Coordonarea inter-instituțională: Se urmărește garantarea accesului direct la resurse de sprijin, prin eliminarea pașilor birocratici care blochează ajutorul.
- Centrarea pe nevoile copilului: Crearea unui cadru mai incluziv, capabil să reacționeze proporțional și adaptat în funcție de vulnerabilitatea fiecărui caz.
Reprezentanții UNICEF au reconfirmat parteneriatul cu autoritățile de la Chișinău. Acest sprijin tehnic vizează transformarea politicilor sociale în instrumente reale, prin care instituțiile statului să poată reduce numărul familiilor expuse la riscuri majore.
