Piața muncii din Republica Moldova traversează o etapă de transformare structurală, marcată de necesitatea alinierii la standardele europene și de presiunea digitalizării. Prezent la Forumul Național al Pieței Muncii și Dialogului Social de la Chișinău, Prim-ministrul Alexandru Munteanu a evidențiat importanța eficienței economice ca fundament pentru bunăstarea cetățenilor. Obiectivele Guvernului vizează nu doar ocuparea forței de muncă, ci și o schimbare de paradigmă: trecerea de la simpla prezență în câmpul muncii la o productivitate înaltă, capabilă să susțină creșteri salariale sustenabile.
În cadrul evenimentului care a reunit oficiali, lideri de sindicat și reprezentanți ai mediului de afaceri, s-a discutat aplicat despre Programul național de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2027–2031. Documentul reprezintă foaia de parcurs pentru următorii ani, având ca piloni centrali combaterea muncii nedeclarate și integrarea grupurilor vulnerabile într-o economie care devine tot mai exigentă sub aspectul competențelor tehnice.
Oportunitatea modernizării într-un context economic volatil
Abordarea actualului Executiv se concentrează pe transformarea provocărilor demografice și economice în motoare de dezvoltare. Premierul a subliniat că tehnologia și noile cerințe ale pieței nu trebuie privite cu reticență, ci ca instrumente de progres.
„Orice problemă este și o oportunitate. Trebuie să ne gândim cum devenim mai eficienți și mai competitivi. Tehnologia nu ne înlocuiește, dar ne obligă să fim mai buni, mai adaptați și mai pregătiți. Pentru Republica Moldova, miza este clară: nu doar să ținem pasul cu schimbările, ci să le folosim în avantajul nostru”, a declarat Alexandru Munteanu.
Această viziune reflectă o necesitate urgentă: economia națională are nevoie de un salt calitativ pentru a rămâne atractivă în fața investitorilor și pentru a reduce fenomenul migrației forței de muncă calificate. Piața muncii din Republica Moldova nu mai poate concura doar prin costuri reduse, ci trebuie să ofere valoare adăugată prin competențe și eficiență.
Digitalizarea și simplificarea procedurilor: Arme împotriva muncii informale
Unul dintre cele mai mari obstacole în calea unei economii sănătoase rămâne munca „la negru” sau informală. Aceasta nu doar că privează statul de resurse necesare pentru protecție socială și investiții, dar creează și o concurență neloială pentru agenții economici corecți. Strategia propusă de Guvern pentru perioada 2027–2031 pune accent pe:
- Reducerea muncii informale prin mecanisme de digitalizare a evidenței muncii.
- Simplificarea procedurilor administrative pentru a încuraja micile afaceri să intre în legalitate.
- Măsuri active de ocupare, care să faciliteze tranziția de la șomaj la angajare prin recalificare rapidă.
- Integrarea persoanelor vulnerabile, oferind subvenții și suport tehnic angajatorilor care deschid porțile pentru categorii defavorizate.
Eforturile de transparentizare sunt corelate cu angajamentele luate în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Consolidarea dialogului social între stat, patronate și sindicate este văzută ca o garanție a stabilității, asigurând că politicile publice răspund nevoilor reale ale angajatorilor și angajaților deopotrivă.
Productivitatea ca fundament pentru nivelul de trai
Dincolo de cifre și strategii, scopul final este unul social. Eficiența economică este singura cale viabilă către salarii mai mari. În viziunea Prim-ministrului, creșterea productivității muncii este „esențială pentru un nivel de trai mai ridicat”. Fără o modernizare a proceselor de lucru și o investiție constantă în calitatea forței de muncă, veniturile populației vor rămâne plafonate de limitele unei economii de subzistență.
Programul 2027–2031 vine într-un moment critic, în care Republica Moldova trebuie să demonstreze că poate genera stabilitate internă. Eliminarea barierelor birocratice și sprijinirea tehnologizării sunt pași necesari pentru a crea locuri de muncă sigure, bine plătite și, mai ales, aliniate la realitățile secolului XXI.
Prin acest dialog constant între toți actorii sociali, Chișinăul speră să construiască o piață a muncii mai incluzivă, unde meritocrația și adaptabilitatea sunt răsplătite conform standardelor europene.