După câteva luni de consultări cu autoritățile locale și cetățenii, Guvernul Republicii Moldova a prezentat conceptul de reformă a administrației publice locale (APL), un proiect vital pentru supraviețuirea satelor. Datele actuale indică o realitate îngrijorătoare: peste 87% dintre primării au mai puțin de 3.000 de locuitori, o fragmentare care blochează modernizarea și lasă mii de gospodării fără servicii de bază. Reforma nu mai este o opțiune, ci o necesitate pentru a crea primării puternice, capabile să gestioneze investiții majore.
Radiografia unei crize: De ce actualul sistem este ineficient
Actualul model administrativ a generat inegalități profunde, în timp ce centrele urbane mari se dezvoltă, localitățile mici se adâncesc într-o spirală a subdezvoltării și depopulării. Vulnerabilitatea sistemului este vizibilă în accesul la utilități: deși 34% din gospodăriile țării nu au apă și canalizare, marea majoritate a acestor lipsuri se concentrează în comunitățile mici, care adună 80% din locuințele fără apeduct și 77% din cele fără canalizare. Această criză a serviciilor de bază este dublată de un colaps demografic alarmant, primăriile mici pierzând populație de două ori mai repede decât media națională — o scădere de 32,7% în ultimul deceniu, față de 13,9% la nivel de țară. Mai mult, fragilitatea financiară este cronică, o primărie mică reușind să își acopere doar 11% din cheltuieli din venituri proprii, restul fiind susținut masiv prin subvenții de la bugetul de stat. În lipsa unei capacități administrative reale, 80% dintre aceste localități nu au specialiști care să atragă fonduri externe, iar digitalizarea rămâne un obiectiv îndepărtat, fiind prezentă în doar 9,1% dintre primăriile cu populație redusă.
Soluțiile propuse: Consolidare, digitalizare și centre de dezvoltare regională
Reforma propune o schimbare de paradigmă prin introducerea pragului minim de 3.000 de locuitori pentru primării și reorganizarea nivelului secund de administrație.
- Stimulente financiare pentru amalgamare
Procesul de amalgamare voluntară continuă, însă cu un suport masiv din partea statului. Guvernul va tripla investițiile în infrastructură pentru localitățile care aleg să se unească. Pachetul total de stimulente pentru perioada 2026–2030 este evaluat la 6,49 miliarde de lei.
- Centre de Servicii Publice (CUPS) și reprezentare locală
Pentru a evita distanțarea cetățeanului de administrație, clădirile fostelor primării vor fi transformate în puncte de acces la peste 600 de servicii publice prin Ghișeul Unic. Totodată, fiecare localitate va avea un reprezentant al primarului care va servi drept punte de legătură între nevoile comunității și noua administrație.
- Trecerea la 10 raioane regionale
O schimbare majoră este reducerea numărului de raioane de la 32 la 10. Acestea vor deveni veritabile centre de dezvoltare regională, având forța financiară necesară pentru a gestiona proiecte pe care raioanele mici nu le puteau susține: spitale moderne, drumuri regionale și sisteme complexe de management al deșeurilor.
- Statut special pentru Taraclia
Având în vedere profilul etnic al raionului Taraclia (65,6% populație de etnie bulgară), reforma prevede transformarea acestuia întrun municipiu de nivelul II. Această soluție permite păstrarea identității culturale, oferind în același timp o structură administrativă mai eficientă.
„Reformele necesare nu sunt cele mai populare, însă nu mai putem lăsa această schimbare pe seama generațiilor viitoare. Procesul este complicat, așteptările cetățenilor sunt mari și sunt firești. Reforma APL nu va rezolva toate problemele acumulate în Moldova peste noapte, însă este singura cale pentru a crește capacitatea noastră de a avea localități dezvoltate. Obiectivul nostru nu este să facem o reformă pe hârtie, ci să rezolvăm problemele oamenilor și să creștem nivelul de trai aici, acasă”, a declarat Alexei Buzu, Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova.