Vizita premierului Ilie Bolojan la Chișinău din data de 29 mai 2026 marchează o etapă de consolidare aplicată a relațiilor bilaterale, depășind nivelul declarațiilor diplomatice de susținere. Discuțiile purtate cu președinta Maia Sandu și prim-ministrul Alexandru Munteanu au vizat trei piloni fundamentali pentru funcționarea statului vecin: restructurarea aparatului administrativ, securitatea comună în contextul războiului din Ucraina și marile proiecte de interconectare rutieră și energetică.
Reforma administrativă în Republica Moldova: Trecerea de la fragmentare la eficiență
Unul dintre punctele centrale ale agendei l-a reprezentat transferul de expertiză pentru reforma administrativă în Republica Moldova. Guvernul de la Chișinău pregătește o decizie majoră: comasarea comunelor cu un număr redus de locuitori.
Această măsură este o necesitate economică. În prezent, Republica Moldova funcționează cu o structură teritorială fragmentată, având un număr ridicat de primării care deservesc comunități cu sub 1.500 de locuitori. Multe dintre aceste unități administrative nu colectează suficiente taxe locale nici măcar pentru a-și acoperi cheltuielile de funcționare, blocând astfel orice buget de investiții.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat modelul românesc de eficientizare și bunele practici în gestionarea banului public. Reducerea aparatului birocratic la nivel local în Moldova urmărește atingerea a trei obiective măsurabile:
- Scăderea cheltuielilor de personal: Banii economisiți din plata aparatului administrativ redundant vor fi direcționați către cofinanțarea proiectelor europene.
- Creșterea calității serviciilor publice: Unitățile administrative mai mari au capacitatea de a atrage specialiști în atragerea de fonduri și urbanism.
- Descentralizarea reală: O primărie viabilă financiar nu mai depinde exclusiv de alocările politice de la nivel central.
Conform declarațiilor premierului român, această reformă structurală este posibilă acum la Chișinău datorită existenței unei majorități parlamentare stabile, capabilă să absoarbă costul politic al unei astfel de decizii.
Securitate regională: Incidentul de la Galați și achizițiile militare
Discuțiile privind stabilitatea au fost accelerate de contextul imediat de securitate. Căderea unei drone rusești pe teritoriul județului Galați, în cursul nopții precedente, reprezintă un memento dur asupra riscurilor la care sunt expuse ambele state din cauza agresiunii rusești din Ucraina.
În acest climat de insecuritate frontalieră, premierul român a subliniat că protejarea cetățenilor necesită o cooperare strictă între România, Republica Moldova și partenerii din NATO. Umbrela de securitate regională depinde de capacitatea de descurajare a statului român.
Din acest motiv, un punct cheie al analizei guvernamentale îl reprezintă contractele SAFE pentru dotarea Armatei Române. Semnarea acestor acorduri de achiziție, menționate de premier, este o decizie amânată anterior din motive birocratice și financiare. Finalizarea lor reprezintă o garanție asumată că România își modernizează capacitatea de reacție și apărare antiaeriană, element vital pentru protejarea flancului estic, dar și un semnal de stabilitate pentru vecinii de la Est de Prut.
Autostrada Pașcani-Iași-Ungheni și decuplarea energetică
Relația bilaterală nu se poate baza exclusiv pe susținere politică, ci pe proiecte cu impact direct în economie. Integrarea europeană a Republicii Moldova depinde de conectarea sa fizică la rețelele de transport și energie ale Uniunii Europene, prin România.
Agenda discuțiilor s-a axat pe dezvoltarea infrastructurii critice:
- Autostrada Pașcani-Iași-Ungheni: Acest tronson este esențial pentru scoaterea Moldovei din izolarea logistică. Conectarea Chișinăului la rețeaua europeană de autostrăzi (prin A8 și ulterior A7) va reduce costurile de transport pentru exportatorii moldoveni și va facilita atragerea investitorilor străini în zona de frontieră.
- Interconexiunile electrice: România susține decuplarea definitivă a sistemului energetic moldovenesc de rețeaua sovietică și de șantajul energetic al centralei de la Cuciurgan (controlată de regimul separatist de la Tiraspol). Finalizarea noilor linii de înaltă tensiune va asigura independența energetică a statului vecin.
Prin această vizită, mesajul transmis de Guvernul României este clar: sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova se traduce prin fapte tehnice, cofinanțări rutiere, asistență în restructurarea statului și garanții de securitate într-o zonă afectată direct de război.