Poziționarea academică a Iașului cunoaște un recul semnificativ în ediția din acest an a Metarankingului național, publicația oficială a Ministerului Educației relevând faptul că nicio instituție de învățământ superior din oraș nu mai figurează în top 5. Acest indicator, care sintetizează performanța în marile clasamente internaționale, plasează fostul pol academic al Moldovei într-o zonă mediană, în timp ce centrele concurente din Cluj-Napoca, București și Brașov își consolidează dominația.
Radiografia unui regres academic
Pentru prima dată în istoria recentă a acestui clasament, vocea academică a Iașului și-a pierdut din intensitate la vârful ierarhiei. Ediția actuală, care include un total de 34 de instituții (cu două mai multe față de anul precedent), confirmă o tendință de scădere a competitivității internaționale pentru centrele din estul țării.
Cea mai bine clasată rămâne Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care ocupă locul 7. Deși este o poziție onorabilă, distanța față de grupul fruntaș, condus autoritar de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca și de marile universități din Capitală, a devenit vizibilă. Situația este similară și pentru celelalte instituții tehnice sau de profil:
-
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” – Locul 12;
-
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” – Locul 13;
-
Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” – Locul 28.
Această ierarhie nu este doar o listă de prestigiu, ci o oglindă a prezenței cercetării ieșene în jurnalele științifice și bazele de date globale, acolo unde vizibilitatea pare să fi scăzut în raport cu viteza de creștere a altor centre urbane.
Impactul asupra finanțării: miza celor 100 de milioane de lei
Dincolo de orgoliile instituționale, Metarankingul are o componentă pragmatică esențială: banii pentru cercetare. Ministerul Educației utilizează acest clasament ca instrument principal pentru alocarea anuală a aproximativ 100 de milioane de lei.
Aceste fonduri sunt vitale pentru dotarea laboratoarelor, susținerea doctoranzilor și publicarea rezultatelor științifice. O poziție mai slabă atrage automat resurse financiare mai reduse. Se creează astfel un cerc vicios: fără finanțare masivă, performanța internațională scade, ceea ce duce la o poziționare și mai joasă în anii următori, limitând șansele Iașului de a mai dicta ritmul în învățământul superior românesc.
Redistribuirea influenței academice spre Ardeal și Capitală semnalează că Iașul are nevoie de o regândire a strategiei de cercetare. În timp ce Brașovul sau Clujul capitalizează pe conexiuni internaționale și investiții masive, Iașul pare blocat într-un ritm de conservare a statu-quo-ului.
Scăderea transparenței prin dispariția evaluărilor independente
Un aspect tehnic, dar extrem de relevant în contextul actual, este modificarea mecanismelor de control. Până în 2024, Metarankingul oficial era dublat de analize independente realizate de organizații academice externe. Această practică oferea o validare obiectivă și permitea corectarea unor eventuale erori de metodologie ministerială.
În prezent, aceste inițiative au dispărut, lăsând evaluarea universităților exclusiv în mâinile sistemului guvernamental. Lipsa unei validări externe reduce transparența și limitează posibilitatea de a înțelege în profunzime de ce universitățile din regiunea Moldovei pierd teren atât de rapid în fața concurenței.
Perspective pentru mediul universitar ieșean
Deși orașul rămâne un centru de tradiție, cu mii de studenți și cadre didactice de valoare, datele arată că tradiția singură nu mai este suficientă pentru a asigura supremația. Provocarea majoră pentru următorii ani va fi capacitatea managementului universitar de a impulsiona producția științifică și de a atrage fonduri din afara bugetului de stat.
Dacă această tendință de „alunecare” spre mijlocul clasamentului nu va fi stopată prin politici coerente de cercetare, Iașul riscă să treacă din rolul de pol academic regional în cel de furnizor secundar de forță de muncă, pierzând contactul cu elita educației din România.