Aproape trei sferturi dintre cetatenii romani s-ar pronunta in favoarea unirii cu Republica Moldova daca ar fi consultati prin referendum, potrivit celui mai recent val al Barometrului Informat.ro, realizat de INSCOP Research. Datele plaseaza Romania in fata unui moment de reflectie despre identitate nationala, datorie istorica si perspectivele geopolitice ale reunificarii.
Referendumul pentru unire: un DA larg, dar nu unanim
Datele cercetarii indica un sprijin solid pentru unire: 71,9% dintre participanti au declarat ca ar vota afirmativ intr-un referendum pe aceasta tema. Doar 21,4% s-ar opune unirii, in timp ce restul de aproximativ 7% fie nu s-au hotarat, fie nu ar participa la vot, fie au refuzat sa raspunda.
Din perspectiva profilului electoral, sustinatorii USR se numara printre cei mai entuziasti promotori ai unirii, alaturi de respondentii de sex masculin, care inregistreaza un procent de sustinere superior mediei nationale.
Cand ar putea deveni realitate? Optimism limitat fata de un orizont indepartat
Chestionati asupra momentului in care unirea ar putea fi infaptuita, romanii manifesta o prudenta vizibila: doar 8,4% cred ca acest lucru s-ar putea produce in urmatorii trei ani, iar 13,3% estimeaza un orizont de cinci ani. O pondere mai consistenta – 29,3% – plaseaza eventuala reunificare la cel putin un deceniu distanta.
Cel mai ingrijorator indicator pentru sustinatorii cauzei unioniste ramane, insa, procentul celor care nu vad unirea realizabila in niciun orizont de timp: 34,7% dintre respondenti considera ca aceasta nu se va produce niciodata.
Segmentele mai optimiste cu privire la un scenariu al reunificarii in zece ani sau mai mult includ votantii PNL si USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucuresti si din orasele mari, precum si barbatii cu varste cuprinse intre 30 si 44 de ani. In schimb, votantii AUR, femeile, persoanele de varsta mijlocie si angajatii din sectorul public sunt mai degraba sceptici, exprimand in proportie mai mare convingerea ca unirea nu va deveni niciodata realitate.
O datorie fata de trecut sau o alegere pentru viitor?
Intrebati daca unirea cu Republica Moldova reprezinta o datorie istorica, 67,6% dintre respondenti au raspuns afirmativ, fata de 26,4% care nu impartasesc aceasta viziune. Aceasta perspectiva este sustinuta mai ales de votantii PSD si PNL, precum si de persoanele de peste 45 de ani – categorii care raporteaza un sentiment mai pronuntat al continuitatii istorice.
La polul opus, votantii USR, tinerii cu varste intre 30 si 44 de ani si persoanele cu educatie superioara resping mai frecvent decat media naratiunea datoriei istorice – fara ca aceasta sa implice neaparat opozitie fata de unire, ci posibil o abordare mai pragmatica a chestiunii.
Cine sunt moldovenii? Un popor frate sau o natiune distincta?
Una dintre cele mai relevante intrebari ale sondajului a vizat perceptia identitara: sunt locuitorii Republicii Moldova romani sau un popor aparte? Raspunsul majoritar (70,6%) indica adeziunea la ideea ca moldovenii sunt romani – acelasi neam si aceeasi limba, despartiti de Romania doar de meandrele istoriei recente. Un sfert dintre respondenti (25,5%) considera insa ca Republica Moldova este o natiune distincta, cu propria sa identitate si propriul destin.
Perspectiva pro-identitate romaneasca este mai frecventa in randul votantilor PNL si USR, al persoanelor cu studii universitare, al barbatilor si al locuitorilor din mediul urban de mari dimensiuni. Viziunea contrara – cea a unui popor separat – este mai raspandita printre votantii AUR, femei, persoane cu studii primare, locuitori din mediul rural si angajati la stat.
