Iașul face un pas decisiv către o independență energetică mai verde și mai sustenabilă. Proiectul de buget pentru anul 2026 confirmă o schimbare istorică în strategia de termoficare a orașului: renunțarea definitivă la cărbune și orientarea către gaz și energie solară. Cu o investiție totală ce depășește 150 de milioane de lei, Centrala Electrotermică (CET) II Holboca devine epicentrul transformării industriale a județului.
Reconversia de la Holboca: De la poluare la eficiență pe gaz
Cea mai importantă veste pentru sistemul de termoficare este procesul de reconversie a Centralei de la Holboca. Utilizarea cărbunelui, o metodă costisitoare și poluantă, va fi înlocuită de tehnologii bazate pe gaz metan.
Cifrele proiectului:
- Valoare totală: 152 de milioane de lei.
- Alocarea pe 2026: Proiectul de buget actual prevede deja jumătate din această sumă (aprox. 76 milioane de lei) pentru demararea lucrărilor.
- Obiectiv: Reducerea emisiilor de carbon și eliminarea costurilor uriașe pentru certificatele de poluare, care în ultimii ani au pus o presiune imensă pe bugetul local.
Această trecere nu este doar o necesitate ecologică, ci și una economică. Gazul oferă un randament superior și o flexibilitate mai mare în exploatare, ceea ce ar putea însemna, pe termen lung, un sistem de încălzire centralizată mai fiabil pentru zecile de mii de apartamente racordate la sistemul public.
Energie din soare: Parcul fotovoltaic de la CET II
În completarea modernizării cazanelor, incinta CET II Holboca va găzdui un parc fotovoltaic modern. Contractul pentru această investiție a fost semnat chiar săptămâna trecută, având o valoare de 34,6 milioane de lei.
Banii provin din „subvenții de la alte administrații”, o formă de finanțare externă care degrevează bugetul local de povara unei investiții masive din venituri proprii. Odată finalizat, parcul va genera energie electrică ce va fi utilizată parțial pentru consumul propriu al unităților de producție ale primăriei, reducând astfel facturile de electricitate plătite de municipalitate.
Impactul asupra buzunarelor ieșenilor: Facturi mai mici?
Întrebarea care stă pe buzele tuturor este: cum vor influența aceste investiții prețul gigacaloriei? Există trei factori principali de optimism:
- Eliminarea certificatelor de CO2: Prețul cărbunelui este „penalizat” la nivel european prin taxe de mediu extrem de mari. Trecerea pe gaz și solar va reduce aceste penalități.
- Eficiență crescută: Echipamentele noi au pierderi tehnologice mult mai mici decât instalațiile vechi de câteva decenii.
- Subvenționarea de la stat: Fondurile atrase prin PNRR și alte programe guvernamentale permit realizarea investițiilor fără a transfera costurile de construcție direct în tariful plătit de cetățean.
Finanțarea: PNRR și Subvențiile, „motorul” schimbării
Fără fonduri externe, o transformare de asemenea magnitudine ar fi fost imposibilă pentru Iași. Un sfert din întreg bugetul de dezvoltare al orașului (275,3 milioane lei) reprezintă proiecte cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Pe lângă energia de la Holboca, bugetul de dezvoltare alocă resurse și pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice, printre care se numără și lucrările de consolidare și modernizare de la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu”, susținute tot prin mecanisme de subvenționare și fonduri europene.
Anul 2026 se anunță a fi anul în care „mastodontul” de la Holboca începe să respire altfel. Tranziția de la cărbune la gaz, susținută de energia solară, marchează sfârșitul unei ere industriale grele și începutul uneia în care Iașiul încearcă să se alinieze standardelor europene de mediu, protejând în același timp stabilitatea financiară a serviciilor publice.