Proiectele spitalelor regionale de urgență din România – Craiova, Iași și Cluj – continuă să avanseze într-un ritm inegal, reflectând dificultățile cronice ale marilor investiții publice în infrastructura sanitară. Deși concepute ca piloni ai reformei sistemului de sănătate și finanțate preponderent din fonduri europene, aceste proiecte se confruntă cu întârzieri, probleme administrative și decalaje majore între fazele de pregătire și cele de execuție efectivă.
Craiova: început de construcție, dar cu progres limitat
La Craiova, construcția Spitalului Regional de Urgență a intrat în faza de execuție, după ani de proceduri birocratice și licitații contestate. Progresul raportat se situează în jurul a 6–7%, un nivel care indică mai degrabă lucrări incipiente decât o avansare substanțială. Chiar dacă startul construcției marchează un moment important, ritmul lent ridică semne de întrebare privind capacitatea de finalizare în termenele asumate prin programele de finanțare europeană.
Iași: contract semnat, dar construcția propriu-zisă nu a început
În cazul Spitalului Regional de Urgență Iași, diferența dintre decizia politică și realitatea din teren este și mai evidentă. La 17 octombrie 2025, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate a semnat contractul de lucrări – Faza 2 cu asocierea CCN Altyapi Yatirimlari ve Inșaat AȘ, în valoare de 1,699 miliarde de lei (fără TVA). Valoarea totală a investiției, stabilită prin hotărâre de guvern la 1 noiembrie 2023, depășește 3,2 miliarde de lei, din care 363 milioane de lei provin din fonduri europene și aproximativ 2,9 miliarde de lei sunt asigurate din bugetul de stat și cofinanțare locală.
Cu toate acestea, potrivit informațiilor oficiale, proiectul se află într-un stadiu dezechilibrat: pachetul 1 de lucrări, care vizează amenajarea terenului, este realizat în proporție de 87%, în timp ce pachetul 2 – construcția efectivă a spitalului – se află la 0%. Practic, deși contractul major a fost semnat, edificarea clădirii nu a început.
Un proiect de anvergură, blocat între faze
Spitalul Regional de Urgență Iași este gândit ca una dintre cele mai complexe investiții medicale din România. Cu 850 de paturi și peste 2.600 de angajați, unitatea ar urma să devină un centru universitar de referință pentru întreaga regiune de nord-est. Proiectul prevede o clădire de mari dimensiuni, organizată în 17 tronsoane independente structural, dar conectate funcțional, cu o suprafață desfășurată de peste 200.000 de metri pătrați.
Dimensiunea și complexitatea proiectului explică parțial întârzierile, însă ele scot la iveală și o problemă mai amplă: fragmentarea implementării și lipsa de sincronizare între etapele administrative, financiare și tehnice.
Situația spitalelor regionale indică faptul că România se află încă într-o fază de tranziție între planificare și livrare efectivă. Deși finanțarea este asigurată în mare parte, iar contractele sunt semnate, progresul fizic rămâne modest. În lipsa unei accelerări clare a lucrărilor, există riscul ca aceste proiecte-simbol să devină noi exemple de investiții strategice întârziate, într-un sistem sanitar care continuă să funcționeze sub presiune.