Guvernul Republicii Moldova a anunțat un pachet de măsuri menit să elimine practicile de salarizare nejustificată din entitățile publice. În urma unei analize ample solicitate de prim-ministrul Vasile Tofan, s-a constatat că, deși majoritatea bugetarilor au venituri modeste, un procent redus de angajați beneficiază de lefuri disproporționat de mari, deseori decuplate de la indicatorii reali de performanță. Executivul promite transparență și legarea directă a veniturilor de rezultate.
Radiografia salariilor la stat: De la 10.000 la peste 80.000 de lei
Analiza realizată la cererea Guvernului a inclus 125 de instituții, autorități și întreprinderi publice, acoperind un total de 39.796 de angajați. Datele obținute conturează o imagine clară a polarizării salariale din sectorul public:
- Baza piramidei: 85,8% din angajați (aproximativ 34.000 de persoane) câștigă sub 20.000 de lei net pe lună. Dintre aceștia, mai bine de jumătate (55,6%) supraviețuiesc cu mai puțin de 10.000 de lei net.
- Segmentul mediu: 8,9% au salarii cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei, în timp ce 4,3% câștigă între 30.000 și 50.000 de lei. Remunerația medie netă, la nivelul tuturor celor 125 de entități, este de 11.900 de lei.
- Vârful aisbergului: Doar 1,1% din total, adică 439 de persoane, ridică lunar peste 50.000 de lei net. Mai mult, 152 dintre aceștia (0,38%) depășesc pragul de 80.000 de lei net lunar.
Discrepanțele majore apar atunci când comparăm tipurile de entități. Cele patru autorități independente de reglementare, deși reprezintă doar 2,5% din personalul analizat (1.005 angajați), oferă salarii de peste două ori mai mari decât media restului instituțiilor și de 4,5 ori mai mari decât întreprinderile de stat.
Din cele 439 de poziții de top (peste 50.000 lei), distribuția arată astfel:
- 180 în autorități independente
- 130 în întreprinderi de stat
- 51 în societăți cu capital public
- 47 în instituții publice
- 31 în unități de implementare a proiectelor
O situație deosebită se înregistrează la Banca Națională a Moldovei (instituție independentă) și MOLDATSA. Aceste două structuri concentrează 226 de poziții plătite cu peste 50.000 de lei, reprezentând mai mult de jumătate din totalul lefurilor de top identificate în analiză.
Cum au apărut excesele și de ce lipsește controlul
Raportul guvernamental a identificat trei cauze sistemice care au permis derapajele salariale:
- Autostabilirea veniturilor: În anumite entități, managerii pot influența, direct sau prin interpuși, propriile pachete salariale. Controlul din partea consiliilor de administrație este deseori formal, iar comitetele de remunerare lipsesc sau sunt ineficiente.
- Lipsa de transparență și portițele legale: Nu există un registru centralizat sau o raportare standard a pachetelor de remunerare. Plafoanele legale sunt adesea ocolite prin artificii: sporuri inventate, beneficii materiale sau plăți din profitul companiei.
- Performanța mimată: Analiza a șase contracte de management a relevat că legătura dintre salariu și performanță este doar pe hârtie. Țintele nu se stabilesc clar, lipsesc indicatorii pe termen lung, iar managerii încasează bonusurile chiar și atunci când nu livrează rezultate, fără mecanisme clare de reținere sau recuperare a banilor necuveniți.
„Nu putem conta pe încrederea oamenilor fără a face curățenie într-un subiect atât de important. Vrem să adresăm excesele, dar trebuie în același timp să ne asigurăm că nu vom pedepsi competența. Statul trebuie să poată atrage profesioniști, inclusiv în domenii foarte specializate. Dar un salariu mare trebuie să poată fi explicat: prin complexitatea muncii, rezultate, responsabilitate și integritate. Nu acceptăm remunerații stabilite netransparent, de cei care le încasează, fără obiective clare și fără răspundere”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan, adăugând că Executivul va interveni „țintit, dar hotărât”.
Planul Guvernului: Tăieri de sporuri, transparență totală și răspundere
Intervenția Guvernului vizează direct instituțiile aflate în subordine. Pentru autoritățile independente prin lege (BNM, CNPF, ANRE, ANRCETI), unde Guvernul nu poate dicta politici salariale, raportul va fi trimis Parlamentului, solicitându-se adoptarea unor standarde de transparență similare.
Pentru a repara sistemul, Executivul propune trei direcții de acțiune:
1. Oprirea robinetului de bani discreționari Agenția Proprietății Publice va verifica cele mai mari 100 de pachete de remunerare (salariu de bază, prime, beneficii, plăți din profit). Pentru pozițiile care depășesc trei salarii medii pe economie, se propune suspendarea noilor premii. Conducerea instituțiilor care depășește acest prag nu va mai primi „ajutor material anual”, o găselniță prin care se rotunjeau veniturile. Începând cu 2026, demnitarii și funcționarii din consiliile companiilor de stat nu vor mai primi bonusuri din profit, ci doar indemnizația fixă de ședință.
2. Transparență la vedere Guvernul va lansa o platformă publică unde vor fi afișate funcțiile, intervalele salariale și regulile de acordare a bonusurilor (protejând datele personale). Întreprinderile de stat vor raporta rezultatele financiar-operaționale trimestrial, iar instituțiile publice semestrial, pentru a justifica nivelul remunerațiilor acordate managementului.
3. Schimbarea legilor privind guvernanța corporativă Aceasta este partea cea mai complexă a reformei și necesită modificarea legislației. Printre măsurile propuse se numără:
- Reducerea numărului de membri în consilii la 3 (maxim 5) și limitarea indemnizației la un salariu minim pe țară. Un demnitar va putea fi membru într-un singur consiliu, pentru maxim două mandate.
- Desființarea consiliilor de administrație în întreprinderile de stat mici, trecând supravegherea la fondator.
- Eliminarea comisiilor de cenzori, ineficiente în practică.
- Interzicerea totală a practicilor prin care un manager își aprobă singur primele.
- Plafonarea pachetului total (salariu plus toate beneficiile: mașină, casă, etc.).
- Contracte de management cu indicatori financiari și de performanță stricți, stabiliți anterior evaluării, cu clauze de recuperare a bonusurilor dacă se constată prejudicii.
- Control extins al Inspectoratului Control Financiar de Stat pentru a verifica orice creștere atipică a veniturilor sau cumul de indemnizații.
Modificările vor fi discutate cu sindicatele, societatea civilă și experții înainte de a deveni acte normative. Reforma va fi aplicată în trei etape: verificarea imediată a contractelor de top, lansarea platformei de transparență și adoptarea pachetului legislativ în Parlament. Obiectivul declarat nu este tăierea salariilor în mod uniform, ci asigurarea faptului că orice leu cheltuit pe salarii la stat este justificat prin merit și rezultate măsurabile.
