Guvernul Republicii Moldova a autorizat miercuri, 5 august 2026, construcția unui nou parc fotovoltaic la Vadul lui Vodă, un proiect energetic strategic cu o putere instalată de 30 de megawați (MW). Investiția include integrarea unui sistem de baterii cu o capacitate de stocare de 60 de megawați-oră (MWh). Acesta va fi amplasat pe un teren de 40,7 hectare din extravilanul localității. Decizia guvernamentală are rolul de a crește producția internă de electricitate verde și de a reduce vulnerabilitatea în fața importurilor de energie.
Parametrii tehnici pentru viitorul parc fotovoltaic la Vadul lui Vodă
Noul obiectiv energetic va fi ridicat pe o suprafață de teren neutilizată în circuitul agricol. Transformarea acestor 40,7 hectare are un scop clar, permițând injectarea constantă de curent electric în rețeaua națională.
Capacitatea de 30 MW reprezintă volumul maxim de energie care poate fi generat simultan în condiții optime de radiație solară. Această cantitate poate asigura consumul instantaneu pentru aproximativ 6.000 până la 15.000 de gospodării medii din zona centrală a țării.
Partea esențială a investiției constă în integrarea de tehnologie pentru stocare energie Republica Moldova având o nevoie constantă de echilibrare a rețelei.
Sistemul de baterii este programat pentru punere în funcțiune în anul 2027 și va reține excedentul de curent generat în orele amiezii. Capacitatea de 60 MWh asigură furnizarea de energie la putere maximă (30 MW) timp de aproximativ două ore.
Aceste două ore acoperă cu precizie vârful de consum de seară. Atunci cetățenii revin acasă și pornesc aparatele casnice, iar rețeaua națională se confruntă cu cele mai mari solicitări.
Integrarea regenerabilelor și securitatea energetică
Republica Moldova depinde masiv de surse externe pentru acoperirea cererii interne de energie electrică. Achizițiile din România sau de pe bursa OPCOM, alături de contractele cu Centrala de la Cuciurgan, formează baza aprovizionării curente.
Această dependență generează un risc constant pentru un grad optim de securitate energetică la nivel național. Construcția de noi capacități interne este soluția tehnică principală pentru a diminua volumul de importuri.
Sistemul electroenergetic național este relativ mic și rigid. Orice cantitate de energie intermitentă din surse solare sau eoliene creează fluctuații de frecvență și tensiune în linii.
Aici intervine sistemul de stocare. Bateriile de mare capacitate absorb fluctuațiile și eliberează curentul liniar. Funcția de echilibrare este obligatorie pentru a permite instalarea ulterioară a unor cantități mai mari de energie verde.
Corelarea cu planurile din noua strategie energetică 2030
Aprobarea proiectului din municipiul Chișinău se bazează pe țintele oficiale de dezvoltare pe termen mediu. Autoritățile vizează atingerea unor praguri de producție verde detaliate în actuala strategie energetică 2030.
Principalele obiective atinse de această nouă autorizare includ:
- Creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în mixul de consum total.
- Reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul energetic.
- Valorificarea economică a terenurilor care nu au potențial agricol.
- Creșterea rezilienței fizice a rețelei electrice de distribuție din zona de centru.
Acest ansamblu energetic reprezintă al doilea proiect major de acest tip autorizat recent. Primul a fost finalizat în aprilie 2026, la Rădeni, în raionul Strășeni. Acolo funcționează un parc de 50 MW cuplat cu un sistem de baterii de 60 MWh.
Impactul economic direct și indirect
Dincolo de argumentele tehnice, investițiile de acest calibru influențează direct bugetul de stat. Ele creează locuri de muncă în etapa de construcție și întreținere, generând taxe suplimentare pentru administrația locală.
Mai mult, prin echilibrarea rețelei, operatorul de transport evită penalitățile pentru dezechilibre comerciale. Aceste costuri de echilibrare s-ar regăsi altfel în facturile plătite de consumatorii finali.
Conform legislației naționale, orice centrală electrică având o putere instalată ce depășește pragul de 20 MW necesită o aprobare specială prin hotărâre de Guvern. Prin parcurgerea acestei etape, proiectul are acum baza legală pentru demararea lucrărilor.
Presiunea pe sistemul energetic în perioadele de vârf
Recent, valurile de caniculă din lunile de vară au testat limitele infrastructurii energetice regionale. Temperaturile ridicate au generat un consum record de electricitate, pe fondul utilizării masive a aparatelor de aer condiționat.
În paralel, condițiile meteo extreme au afectat sursele de producție tradițională. Seceta prelungită a redus debitul râurilor, limitând capacitatea hidrocentralelor de a funcționa la parametri normali. Importurile au devenit astfel mai scumpe și mai greu de contractat într-o piață regională cu cerere excedentară.
Aceste crize sezoniere demonstrează urgența investițiilor în infrastructura proprie. Bateriile incluse în proiectul aprobat pot prelua rolul de sursă de rezervă rapidă.
Timpul lor de răspuns în caz de defecțiuni sau vârfuri de sarcină este de ordinul milisecundelor. Astfel, ele previn căderile de tensiune și protejează echipamentele conectate la rețea.
Date comparative privind piața energiei din Republica Moldova
Pentru a evalua corect dimensiunea noii investiții, este necesară raportarea la capacitatea totală instalată. Până în primăvara anului 2026, capacitatea de producție a centralelor regenerabile din țară a atins pragul de 1 gigawatt (GW).
Structura acestor capacități verzi arată dominația tehnologiei solare:
- Panourile fotovoltaice reprezintă peste 70% din capacitatea totală instalată.
- Turbinele eoliene ocupă locul secund, generând aproximativ 25% din total.
- Centralele hidroelectrice și instalațiile bazate pe biogaz acoperă restul de circa 2%.
Noul proiect contribuie direct la consolidarea segmentului fotovoltaic, dar, mult mai important, marchează trecerea la faza a doua a dezvoltării regenerabilelor. Simplul montaj al panourilor solare a atins o limită superioară de integrare.
Fără baterii de mari dimensiuni, dispecerul național este obligat uneori să limiteze producția parcurilor solare în zilele de weekend cu cer senin și consum minim. Din acest motiv, sistemul de stocare devine o componentă obligatorie care salvează energia și eficientizează investiția pe termen lung.
