Republica Moldova a lansat cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2033

Oficiul Național de Dezvoltare a Culturii (ONDC) a deschis concursul național prin care va fi desemnat orașul care va reprezenta Republica Moldova în competiția europeană pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2033”. Autoritățile locale interesate au termen până la 4 octombrie 2026 pentru a-și depune candidaturile, potrivit anunțului făcut de instituția aflată în subordinea Ministerului Culturii.

Concursul se adresează tuturor orașelor și municipiilor din țară, indiferent de dimensiunea localității, atât timp cât acestea sunt reprezentate de autoritățile publice locale competente și pot dovedi capacitatea administrativă de a construi și implementa un program cultural amplu, cu relevanță europeană.

Cum se desfășoară selecția națională

Procesul stabilit de ONDC are două etape distincte. În prima fază, un grup de experți va evalua dosarele depuse de orașele candidate, analizând coerența programului cultural propus și capacitatea administrației locale de a-l pune în practică. În a doua etapă, orașele care trec de filtrul inițial își vor prezenta proiectele în fața unui juriu independent, care va decide care localitate va purta oficial titulatura de candidat al Republicii Moldova.

Criteriile de evaluare au fost aprobate de Consiliul de Miniștri și vizează cinci direcții principale:

  • dimensiunea europeană a programului cultural propus;
  • conținutul cultural și artistic al proiectului;
  • impactul preconizat asupra dezvoltării orașului;
  • gradul de implicare a comunității și a publicului;
  • capacitatea reală de implementare a autorității locale.

Dosarele pot fi depuse fie electronic, pe adresa de e-mail pusă la dispoziție de ONDC, cu mențiunea „Capitala Europeană a Culturii” în titlul mesajului, fie fizic, la sediul instituției din Chișinău, pe strada 31 August 1989. Regulamentul integral al concursului este disponibil pe pagina oficială a ONDC.

Municipalitatea Chișinău a anunțat deja intenția de a intra în competiție, autoritățile locale luând în calcul inclusiv varianta unei candidaturi comune cu un oraș din România, o formulă care ar putea consolida dimensiunea transfrontalieră a proiectului.

Un titlu deschis și țărilor candidate la aderare

„Capitala Europeană a Culturii” este un program lansat în 1985, la inițiativa ministrului grec al culturii Melina Mercouri și a omologului său francez Jack Lang, cu scopul de a apropia cetățenii europeni prin evidențierea diversității culturale a continentului. Cadrul actual al programului este reglementat de Decizia nr. 445/2014/UE, care stabilește regulile, procedurile și calendarul desemnărilor pentru perioada 2020-2033.

Potrivit acestui cadru legal, fiecare an aduce desemnarea a două capitale, provenind din câte un stat membru UE. Odată la trei ani, se poate adăuga și un al treilea oraș, provenit dintr-o țară din Asociația Europeană a Liberului Schimb, dintr-o țară candidată sau potențial candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Diferența esențială față de statele membre constă în procedura de desemnare: pentru orașele din țările candidate, decizia finală revine Comisiei Europene, nu statului în cauză.

Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar în 2024 a demarat negocierile oficiale de aderare. Participarea la concursul pentru Capitala Europeană a Culturii se adaugă astfel șirului de programe europene la care Chișinăul are acces în calitate de stat candidat, alături de inițiative precum Europa Creativă, în cadrul căreia Moldova este deja eligibilă pentru finanțare din 2021.

Precedentul românesc: Timișoara, un exemplu de dimensiune a proiectului

Experiența recentă a Timișoarei, desemnată Capitală Europeană a Culturii pentru 2023 (titlu amânat din 2021 din cauza pandemiei), oferă o imagine asupra amplorii pe care o presupune un asemenea program. Municipiul bănățean a depus prima candidatură în 2016, concurând atunci cu Baia Mare, București și Cluj-Napoca înainte de a fi desemnat oficial.

Pe parcursul anului de titlu, Timișoara a găzduit peste 2.000 de evenimente culturale, cu participarea a peste 800 de organizații și circa 3.000 de voluntari. Potrivit datelor centralizate de Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii, evenimentele au atras peste 1,3 milioane de vizitatori, dintre care aproximativ 850.000 din afara orașului, iar unitățile de cazare locale au raportat peste 800.000 de nopți de cazare pe parcursul anului. Programul cultural a fost finanțat cu peste 20 de milioane de euro, din bugetele local și județean, de la Ministerul Culturii și din sponsorizări private, doar bugetul alocat de Primăria Timișoara pentru cultură în 2023 ridicându-se la aproape 30 de milioane de euro.

Municipiul Sibiu rămâne singurul alt oraș românesc care a purtat acest titlu, în 2007, la doar câțiva ani după aderarea României la Uniunea Europeană.

Ce urmează pentru orașele din Moldova

După încheierea termenului de depunere a dosarelor, pe 4 octombrie 2026, va urma etapa de evaluare tehnică a candidaturilor, urmată de prezentările publice în fața juriului independent. Orașul care va câștiga concursul național va deveni candidatul oficial al Republicii Moldova pentru etapa europeană de selecție, unde decizia finală va fi luată de Comisia Europeană.

Calendarul exact al etapei europene nu a fost încă făcut public de ONDC, însă experiența altor state candidate sugerează un proces de pregătire de mai mulți ani între desemnarea națională și anul efectiv de titlu, timp în care orașul selectat trebuie să își consolideze infrastructura culturală, parteneriatele instituționale și capacitatea de a găzdui un program de anvergură europeană.

ALTE ARTICOLE

ARTICOLE RECENTE