Primăria Piatra-Neamț a pus în funcțiune, la inițiativa primarului Adrian Niță, primul culoar climatic inteligent din România. Sistemul a fost montat în weekend pe bulevardul Republicii, lângă Piața Orașelor Înfrățite, în plin val de caniculă care a menținut județul Neamț sub coduri galben și portocaliu în prima parte a lunii august. Instalația pulverizează automat o perdea fină de apă pentru a reduce temperatura resimțită de pietoni, iar municipalitatea anunță că alte patru sisteme identice vor urma în zilele următoare.
Cum funcționează culoarul climatic inteligent
Sistemul se bazează pe răcirea evaporativă, un principiu fizic simplu: apa pulverizată sub formă de ceață extrem de fină se evaporă aproape instantaneu în aer, proces care absoarbe căldura din mediul înconjurător și coboară temperatura resimțită de trecători.
Potrivit informațiilor transmise de Primăria Piatra-Neamț, instalația funcționează astfel:
- pornește automat prin senzori de temperatură, atunci când termometrul depășește 27 de grade Celsius;
- pulverizează neîntrerupt timp de 15 minute, urmate de o pauză de 5 minute;
- consumă aproximativ 15 litri de apă pe oră, un volum redus pentru un sistem de spațiu public;
- are senzor de umiditate și se oprește automat dacă începe să plouă;
- este iluminat discret pe timpul nopții.
Fiecare culoar climatic este însoțit de o cișmea modernă cu filtru de carbon activ, care elimină clorul și mirosurile din apa potabilă, și de un „Pet Point”, un punct de hidratare dedicat câinilor și pisicilor.
Unde vor mai apărea sisteme similare
După instalația din zona centrală, municipalitatea anunță extinderea proiectului în alte patru puncte intens circulate din Piatra-Neamț:
- zona Spitalului;
- zona Orion – Dărmănești;
- zona Unic;
- zona Muzeului de Istorie.
Primăria a anunțat și un program mai amplu de înlocuire a cișmelelor vechi din oraș cu noul model dotat cu filtru, inclusiv una nouă în Parcul Nicu Albu, instalată la solicitarea locuitorilor.
Contextul: un val de caniculă prelungit în Moldova
Proiectul apare într-un moment în care Administrația Națională de Meteorologie a emis, succesiv, coduri galben și portocaliu de caniculă pentru județul Neamț și pentru întreaga regiune a Moldovei. La începutul lunii august, temperaturile maxime au atins 35-38 de grade Celsius, iar indicele temperatură-umezeală a depășit pragul critic de 80 de unități, ceea ce meteorologii clasifică drept disconfort termic accentuat. Nopțile au fost, pe alocuri, tropicale, cu minime de peste 20 de grade.
Județele din nord-estul țării, Suceava, Iași, Neamț, Bacău și Botoșani, s-au aflat sub avertizări repetate în aceeași perioadă, ceea ce arată că fenomenul nu a fost izolat, ci a afectat întreaga regiune de Nord-Est.
Cum se compară cu soluții similare din alte orașe
Piatra-Neamț nu este singurul oraș românesc care a căutat soluții tehnice împotriva caniculei din această vară, dar este primul care instalează un sistem descris ca fiind complet automatizat, cu senzori proprii de temperatură și umiditate.
La Cluj-Napoca, autoritățile au montat în Piața Unirii două „dușuri stradale” profesionale, care funcționează la presiuni de până la 80 de bari, alături de cinci puncte de hidratare și peste 100 de cișmele în oraș. La Brașov, Primăria a improvizat o soluție diferită: a folosit unul dintre tunurile de zăpadă din Poiana Brașov, adaptat pentru a pulveriza apă în Piața Sfatului, pornit manual între orele 12:00 și 17:00. Reșița a instalat două tuneluri de răcorire în centru și în cartierul Govândari, iar la Iași autoritățile au ales o variantă mobilă, cu tunuri de pulverizare montate pe camioane care circulă pe arterele principale.
Diferența notabilă a proiectului de la Piatra-Neamț este automatizarea completă: sistemul nu necesită intervenție manuală pentru pornire sau oprire, funcționând exclusiv pe baza senzorilor de temperatură și umiditate.
Consumul redus de apă, de 15 litri pe oră per instalație, plasează proiectul la un cost operațional modest în comparație cu alte investiții de infrastructură urbană. Rămâne de văzut, pe măsură ce cele patru sisteme suplimentare vor fi puse în funcțiune, dacă administrația locală va publica și date despre costul total al investiției și despre sursa de finanțare, informații care nu au fost incluse în comunicatul inițial al Primăriei.
Proiectul se înscrie într-un tipar mai larg de adaptare a orașelor mici și mijlocii din România la episoadele de caniculă tot mai frecvente și mai intense, un fenomen pe care meteorologii îl leagă direct de tendințele climatice observate la nivel național în ultimii ani.
