Guvernul Republicii Moldova a aprobat marți propunerea de instituire a stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie, după ce atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei au dus la deconectarea liniei electrice Isaccea–Vulcănești, una dintre conexiunile-cheie prin care țara se alimentează dinspre România și piața europeană. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament, convocat în ședință extraordinară în cursul zilei.
Premierul Alexandru Munteanu a justificat măsura prin deteriorarea rapidă a situației de securitate regională și prin riscurile directe pentru stabilitatea sistemului energetic moldovean. Potrivit acestuia, autoritățile au activat deja cele patru linii de interconexiune de 110 kV cu România, însă situația rămâne fragilă, iar „deconectările în lanț” și un posibil deficit de energie, mai ales la orele de vârf, nu pot fi excluse. Guvernul susține că regimul de urgență ar permite luarea unor decizii rapide privind asigurarea resurselor energetice, derogări de la procedurile obișnuite de achiziții și mobilizarea imediată a resurselor financiare și logistice.
Potrivit autorităților moldovene, linia Isaccea–Vulcănești a fost scoasă din funcțiune în seara de 23 martie, după bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei. Ministerul Energiei și operatorul de transport Moldelectrica au anunțat că alimentarea consumatorilor a fost menținută provizoriu prin rute alternative, în coordonare cu operatorii din România și Ucraina. În același timp, oficialii de la Chișinău au precizat că în zona afectată au fost identificate drone prăbușite, ceea ce limitează accesul echipelor tehnice și impune lucrări de deminare înaintea intervențiilor de reparație, fără ca durata exactă a remedierii să poată fi estimată deocamdată.
Președinta Maia Sandu a afirmat că loviturile rusești au „deconectat o conexiune-cheie a Republicii Moldova cu Europa”, iar ministrul de Externe Mihai Popșoi a spus că a fost afectată linia Isaccea–Vulcănești, care leagă sistemele energetice ale Moldovei și României. Reuters a relatat că, în aceeași noapte, Rusia a lansat 34 de rachete și 392 de drone asupra Ucrainei, provocând moartea a cel puțin cinci persoane și distrugeri în 11 regiuni.
În pofida agravării situației, autoritățile de la Chișinău au transmis un mesaj de calm. Secretara de stat a Ministerului Energiei, Carolina Novac, a declarat că pentru 25 martie nu sunt planificate deconectări ale consumatorilor de la rețeaua de energie electrică. Ea a avertizat însă că presiunea asupra sistemului este „foarte mare”, iar scenariul de ultimă instanță, pentru menținerea stabilității, ar putea include deconectări în evantai. Oficialul a mai precizat că, pe lângă cele patru interconexiuni de 110 kV cu România, a fost reconectată și linia de 330 kV Bălți–Dnestrovsc, aflată anterior în mentenanță.
Criza actuală scoate din nou în evidență vulnerabilitățile structurale ale sistemului energetic moldovean. Strategia energetică a Republicii Moldova până în 2050 arată că interconectarea actuală cu România este asigurată printr-o singură linie de 400 kV, Vulcănești–Isaccea, și patru linii de 110 kV, iar această infrastructură nu este suficientă pentru a garanta pe deplin securitatea și stabilitatea sistemului. Documentul indică drept soluții majore finalizarea liniei de 400 kV Vulcănești–Chișinău și construirea unei a doua interconexiuni cu România, Bălți–Suceava.
Alte documente guvernamentale recente avertizau deja că linia Isaccea–Vulcănești–MGRES reprezintă un punct critic de vulnerabilitate, deoarece traversează atât teritoriul Ucrainei, cât și infrastructura din regiunea transnistreană. Potrivit acestor evaluări, avarierea liniei, mai ales în urma bombardamentelor, poate limita drastic capacitatea Republicii Moldova de a importa energie electrică din România, iar în sezonul rece ar putea duce la un deficit de până la circa 50% din necesarul de consum. În paralel, o notă de fundamentare guvernamentală din martie arăta că Republica Moldova are nevoie, în perioadele de consum ridicat, de importuri de 600–650 MW, în timp ce capacitatea garantată disponibilă este de aproximativ 360–368 MW, deficitul fiind agravat de reducerea realocărilor de capacitate din Ucraina după instituirea stării de urgență în sectorul energetic ucrainean.
Noua criză vine după un început de an deja tensionat pentru infrastructura critică a Republicii Moldova. La 31 ianuarie 2026, o avarie în rețeaua ucraineană a provocat pene majore de curent în Ucraina și Republica Moldova, inclusiv în Chișinău, iar alimentarea a fost restabilită abia după câteva ore. Tot în luna martie, un atac rusesc asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk, în Ucraina, a dus la poluarea Nistrului și la întreruperea apei pentru zeci de mii de locuitori din nordul Republicii Moldova, inclusiv în Bălți, episod invocat și de premierul moldovean drept una dintre cele două lovituri directe suferite de țară în ultimele săptămâni.
Pe plan politic, situația readuce în prim-plan tema securității energetice ca element central al confruntării dintre Chișinău și Moscova. Republica Moldova a mai instituit o stare de urgență în decembrie 2024, în contextul riscului opririi gazelor rusești tranzitate prin Ucraina, iar acea măsură a fost prezentată de autorități drept un răspuns la „șantajul energetic” exercitat de Rusia. Actuala criză are însă o componentă mai acută de infrastructură electrică și de securitate regională, în condițiile în care efectele bombardamentelor din Ucraina se propagă direct asupra funcționării rețelelor și serviciilor esențiale din Republica Moldova.