Reprezentanții Guvernului Republicii Moldova au deschis în data de 14 august prima serie de consultări cu primarii din nordul Republicii Moldova, punând pe masă detaliile financiare pentru procesul de amalgamare voluntară. Discuțiile, conduse de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și de vicepremierul Vladimir Bolea, au clarificat mecanismele prin care comunitățile care decid să își unească administrațiile vor beneficia de infuzii masive de capital. Miza principală o reprezintă un pachet de sprijin estimat la 6,5 miliarde de lei, structurat pe trei paliere de finanțare.
Această primă întâlnire setează tonul pentru o reformă administrativă aplicată, bazată pe stimulente economice reale. Guvernul încearcă să rezolve o problemă cronică a administrației publice locale: fragmentarea excesivă care blochează atragerea de fonduri mari și derularea unor lucrări complexe de utilitate publică.
Cum funcționează pachetul de sprijin pentru amalgamare voluntară
Pentru a asigura o tranziție eficientă, autoritățile centrale au divizat bugetul de 6,5 miliarde de lei în trei categorii distincte de fonduri guvernamentale. Primul stimulent acoperă costurile de pregătire a fuziunii administrative, în timp ce al treilea este dedicat consolidării noilor capacități instituționale.
Totuși, centrul de greutate al discuțiilor de astăzi a fost stimulentul numărul 2, rezervat exclusiv pentru investiții infrastructură. Acest fond va oferi o alocare fixă de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al noii unități administrativ-teritoriale rezultate în urma procesului de unire.
Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională. Resursele efective vor fi disponibile începând cu primele luni ale anului 2027, oferind primăriilor un orizont de timp suficient pentru a elabora documentațiile tehnice.
Domeniile eligibile pentru finanțare directă
Conform datelor prezentate edililor din nordul țării, comunitățile amalgamate vor putea direcționa aceste fonduri către rezolvarea unor lipsuri fundamentale. Proiectele acceptate spre finanțare trebuie să se încadreze în următoarele categorii:
-
Reabilitarea și modernizarea rețelelor de drumuri publice locale.
-
Construcția sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare.
-
Modernizarea sistemelor de iluminat stradal și creșterea eficienței energetice a clădirilor publice.
-
Dezvoltarea infrastructurii sociale (școli, grădinițe, centre culturale și medicale).
-
Sisteme integrate pentru managementul deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.
Criteriile de succes pentru atragerea acestor investiții în infrastructură
Pentru a accesa aceste fonduri, primăriile trebuie să demonstreze capacitate tehnică și administrativă. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a subliniat că sumele mari de bani necesită un management riguros la nivel local.
Conform oficialului, valorificarea eficientă a banilor depinde de patru factori esențiali: formarea unor echipe profesioniste de scriere a proiectelor, pregătirea detaliată a documentației tehnice, asigurarea capacității de co-finanțare și menținerea unui dialog constant cu partenerii externi. Această abordare indică o schimbare de paradigmă, în care fondurile nu se mai alocă din oficiu, ci pe baza maturității proiectelor.
Buzu a reiterat că șansa eliminării inegalităților rurale stă în implementarea unor inițiative de mari dimensiuni, care pot fi susținute doar de primării cu o capacitate instituțională solidă, specifică localităților unite.
Prioritatea zero: Apa, canalizarea și mobilitatea
Dincolo de cifre, reprezentanții Guvernului au trasat și o direcție clară privind utilitatea acestor proiecte de dezvoltare regională. Vicepremierul Vladimir Bolea a punctat faptul că ministerul pe care îl conduce va prioritiza sistemele de apă, canalizare și rețeaua rutieră.
Abordarea propusă de MIDR vizează dezvoltarea uniformă a teritoriului. Ministrul a explicat că accentul cade pe cetățean și pe calitatea vieții acestuia, eliminând distincția artificială dintre satele mari și cele mici. Scopul final al procesului de amalgamare voluntară este deservirea eficientă a tuturor localităților componente ale noii comune.
Mai mult, edilii prezenți la consultări au primit o recomandare fermă din partea centrului: stabilirea obiectivelor de investiții trebuie să rezulte în urma unor consultări publice reale cu cetățenii. Orice proiect depus pentru finanțare trebuie să rezolve o problemă semnalată de comunitate și să deservească un număr cât mai mare de locuitori.
Consultările de la Guvern vor continua în perioada următoare cu primarii din regiunile Centru și Sud. Acest calendar are rolul de a clarifica din timp regulile de finanțare și de a oferi administrațiilor locale timpul necesar pentru a identifica soluții, astfel încât proiectele să fie gata de implementare imediat ce bugetul pentru anul 2027 va fi activat.
