Județul Iași a ratat o importantă finanțare PNRR sănătate pentru construirea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC) de la Miroslava, în urma unei evaluări controversate realizate de Ministerul Sănătății în anul 2022. Deși proiectul ieșean beneficia de o documentație tehnică matură, acesta a fost respins. Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, acuză o depunctare arbitrară a proiectului și subliniază lipsa de implicare a parlamentarilor locali aflați la putere în susținerea intereselor medicale ale regiunii.
Sistemul sanitar din regiunea de Nord-Est resimte direct efectele deciziilor administrative luate la nivel central în privința alocării fondurilor europene. Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași funcționează de peste 36 de ani într-un spațiu impropriu din zona Copou. Construirea unui nou sediu la Miroslava a fost considerată o prioritate regională, însă proiectul a fost eliminat de pe lista scurtă a spitalelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Cronologia împărțirii fondurilor europene pentru spitale
În anul 2022, Ministerul Sănătății a anunțat un buget de 2,8 miliarde de euro alocat prin PNRR pentru infrastructura spitalicească din România. Instituția a primit inițial o listă de 48 de unități medicale, din care a selectat 25 de spitale pentru a primi fonduri europene.
Proiectul IRMC de la Miroslava a fost propus pe această listă, având la bază un parteneriat instituțional între Consiliul Județean Iași, Ministerul Sănătății, Institutul de Boli Cardiovasculare și Primăria Miroslava (care a pus la dispoziție terenul).
Spre deosebire de alte proiecte aflate doar la stadiul de schiță, documentația pentru institutul ieșean a avansat rapid:
- În martie 2022 a fost recepționat studiul de fezabilitate (SF) și au fost aprobați indicatorii tehnico-economici.
- În septembrie 2022 a fost eliberată autorizația de construire.
Cu toate acestea, la evaluarea finală, Ministerul Sănătății a decis excluderea proiectului ieșean de pe lista celor 25 de spitale finanțate.
Acuzații privind o evaluare „din pix” la Ministerul Sănătății
Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a criticat dur modul în care comisia de evaluare a Ministerului Sănătății, coordonată la acea vreme de secretarul de stat Alexandru Rogobete, a analizat dosarul IRMC. Conform declarațiilor oficiale, proiectul a fost depunctat artificial, decizia favorizând unități medicale din alte județe, unele conduse de reprezentanți ai coaliției de guvernare.
Depunctarea cu 15 puncte a proiectului ieșean s-a bazat pe argumente considerate eronate de către autoritățile locale:
- Existența Spitalului Regional de Urgență: Comisia a penalizat Iașul susținând că beneficiază deja de proiectul Spitalului Regional. În realitate, lucrările la acest obiectiv abia au început la cota zero, după cinci ani de proceduri premergătoare.
- Clasificarea ca spital județean: Evaluatorii au considerat IRMC un spital de interes strict județean. Datele statistice arată însă că unitatea tratează pacienți din întreaga regiune a Moldovei, precum și cetățeni din Republica Moldova.
- Digitalizarea paturilor ATI: Un alt motiv invocat a fost o pretinsă lipsă de digitalizare a secțiilor de Terapie Intensivă, aspect contestat de echipa de proiectare.
Costel Alexe a catalogat lista finală a spitalelor aprobate drept una „eminamente politică”, subliniind că multe dintre proiectele selectate au fost nevoite ulterior să caute alte surse de finanțare deoarece nu dețineau documentații tehnice mature la momentul aprobării.
Tăcerea parlamentarilor ieșeni și inechitățile regionale
Eșecul atragerii acestei finanțări aduce în discuție capacitatea de lobby a reprezentanților politici ai județului. Reprezentanții administrației județene au evidențiat un contrast major între modul în care acționează politicienii din Transilvania și cei din Moldova.
Dacă în județe precum Mureș sau Cluj parlamentarii, indiferent de culoarea politică, susțin unitar investițiile majore locale, la Iași sprijinul a fost fragmentat. Există acuzații potrivit cărora unii parlamentari ieșeni aflați la guvernare au preluat retorica Ministerului Sănătății, criticând costurile proiectului IRMC în loc să facă demersuri pentru susținerea lui la București.
Între timp, valoarea totală a fondurilor PNRR destinate sănătății s-a redus drastic. În urma a trei runde de renegocieri cu Comisia Europeană, bugetul a scăzut de la 2,8 miliarde de euro în 2021 la doar 1,2 miliarde de euro la finalul verii 2026. Numărul spitalelor care au contracte de finanțare semnate a ajuns la doar șapte la nivel național.
În lipsa fondurilor PNRR, Consiliul Județean Iași a depus cereri de finanțare pentru Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară prin Programul Operațional Sănătate. Dosarele se află în evaluare de peste doi ani la Ministerul Sănătății și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Până la deblocarea unei noi surse de finanțare, pacienții din regiunea de Nord-Est rămân dependenți de o infrastructură spitalicească depășită fizic și moral.
