Un nou concept de reorganizare administrativă în Republica Moldova, care prevede desființarea actualelor raioane și consolidarea rolului primăriilor, a fost prezentat și discutat astăzi de reprezentanții Guvernului cu președinții de raioane și primarii orașelor. Reforma, considerată esențială pentru eficientizarea administrației publice locale de nivelul II, are ca obiectiv principal transferul de resurse și competențe mai aproape de cetățeni, înainte de următorul ciclu electoral.
La discuțiile de astăzi au participat Prim-ministrul Vasile Tofan, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Oficialii au subliniat că documentul prezentat reprezintă punctul de plecare pentru consultări ample cu autoritățile locale, partenerii de dezvoltare și societatea civilă.
Primării mai puternice, nucleul noii viziuni guvernamentale
Actualul model administrativ, bazat pe 32 de raioane, este considerat ineficient de actualul executiv. Potrivit viziunii prezentate de Guvern, pilonul central al reformei va fi reprezentat de primării, care urmează să primească instrumentele necesare pentru a rezolva direct și rapid problemele comunităților.
Prim-ministrul Vasile Tofan a explicat necesitatea acestei schimbări de paradigmă, solicitând aleșilor locali să contribuie activ la definitivarea proiectului.
„Trebuie să ne raportăm la realitățile Republicii Moldova. Avem nevoie de primării mai puternice, cu mai multă capacitate să rezolve problemele oamenilor, dar și de o administrație publică mai eficientă, la toate nivelurile. Dacă nu schimbăm anumite lucruri, nu vom reuși ca țară. De aceea, trebuie să găsim împreună cele mai bune soluții”.
Cum se va face tranziția: Raioanele devin regiuni, serviciile rămân pe loc
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a detaliat mecanismul prin care responsabilitățile vor fi redistribuite între administrația centrală, viitoarele regiuni și primării. Regiunile nou create vor avea un rol axat preponderent pe dezvoltare strategică și mai puțin pe micro-management administrativ.
Conform oficialului guvernamental, reorganizarea administrativă a Republicii Moldova urmărește creșterea succesului fiecărei primării.
„Vrem primării cu mai multă capacitate, mai multe resurse și competențe pentru a răspunde nevoilor comunităților. Regiunile vor avea un mandat mai restrâns: să sprijine cooperarea dintre localități, să stabilească prioritățile de dezvoltare regională și să pregătească proiecte de anvergură, inclusiv pentru atragerea finanțărilor. Serviciile de care oamenii au nevoie zi de zi trebuie să rămână cât mai aproape de ei”, a explicat Alexei Buzu.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a asigurat asistența că reforma va proteja accesul cetățenilor la servicii publice, care nu vor fi relocate.
„Trebuie să dăm predictibilitate aleșilor locali și cetățenilor noștri. În același timp, principala regulă este că serviciile, instituțiile și bunurile rămân acolo unde sunt. Finanțarea trebuie să meargă după servicii și după proprietățile care vor fi transferate”, a punctat Igor Grosu, adăugând că noua organizare teritorială trebuie finalizată și clarificată în acest an, fără a perturba actualele mandate ale primarilor și consilierilor.
Structura propusă: Trei regiuni, municipii și un statut special menținut
Conform documentului pus în dezbatere publică, arhitectura teritorială a țării va suferi modificări majore:
- Desființarea celor 32 de raioane actuale.
- Crearea a trei regiuni mari: Nord, Centru și Sud. Acestea vor coordona dezvoltarea regională.
- Actualul raion Taraclia va deveni municipiu de nivelul II.
- Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul administrativ actual.
- UTA Găgăuzia va continua să funcționeze cu statutul său special, autonom.
Reprezentanții autorităților locale prezenți la discuții au susținut necesitatea modernizării administrației și au pus pe masa negocierilor cerințe specifice. Primarii și președinții de raioane au solicitat garanții clare privind descentralizarea fiscală, mecanisme transparente pentru transferul de proprietăți și resurse financiare către primării, dar și continuarea programelor de amalgamare voluntară a localităților mici.
După întâlnirea cu aleșii locali, Guvernul a prezentat conceptul și partenerilor de dezvoltare internaționali, precum și reprezentanților societății civile, pentru a asigura transparența procesului de implementare a reformei. Proiectul integral poate fi consultat pe platformele oficiale ale Guvernului.
