Reforma administrației publice locale din Republica Moldova a ajuns la un nou prag. 773 de primării se află în prezent în proces de amalgamare voluntară, dintre care 112 se unesc direct în jurul centrelor raionale, a anunțat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Cifra confirmă un ritm de creștere susținut al reformei lansate în 2023, într-o țară unde majoritatea covârșitoare a primăriilor nu mai are resursele necesare pentru a funcționa eficient.
Alexei Buzu a subliniat caracterul voluntar al procesului, precizând că fiecare comunitate parcurge un traseu diferit, în funcție de nevoile și deciziile locale. Oficialul a anunțat că situația rămâne dinamică și că până la sfârșitul lunii iulie sunt așteptate noi evoluții în numărul localităților implicate.
Călărași și Ungheni, în fruntea reconfigurării teritoriale
Din cele 112 localități care se unesc în jurul a 24 de centre raionale, distribuția arată diferențe mari între regiuni. Potrivit datelor Cancelariei de Stat:
- Raionul Călărași conduce clasamentul, cu 16 localități care fuzionează în jurul centrului raional, formând un cluster cu peste 26.000 de locuitori.
- Raionul Ungheni urmează cu 9 localități implicate, într-un cluster de peste 42.000 de locuitori.
- Edineț și Rezina înregistrează câte 8 localități fiecare aflate în proces de unire.
- La polul opus, Anenii Noi, Ialoveni și Soroca au deocamdată o singură localitate care se unește cu centrul raional.
Diferențele reflectă atât gradul diferit de mobilizare a autorităților locale, cât și particularitățile demografice ale fiecărui raion. Clusterele mai mari, precum cele de la Ungheni sau Nisporeni, unde s-au unit anterior 10, respectiv 12 primării, arată că reforma capătă amploare acolo unde beneficiile financiare sunt vizibile de la început.
De ce a pornit reforma administrativă
Amalgamarea voluntară nu este un experiment izolat, ci parte a Strategiei de reformă a administrației publice 2023-2030, aprobată de Guvern la 15 martie 2023. Legea nr. 225/2023 stabilește cadrul legal pentru comasarea localităților de nivelul întâi.
Motivul central al reformei este fragmentarea administrativă a țării. Republica Moldova are 896 de unități administrativ-teritoriale de nivelul I, majoritatea cu populație redusă. Peste 87% dintre primării au sub 3.000 de locuitori, iar doar 53 depășesc pragul de 5.000 de locuitori. Alte 63 se situează între 3.000 și 5.000, în timp ce 776 rămân sub pragul de 3.000.
Scăderea demografică a agravat problema. Populația țării a coborât sub 3 milioane de locuitori, iar unele localități au pierdut o treime din populație în ultimul deceniu, potrivit declarațiilor lui Alexei Buzu din dezbaterile parlamentare de aprilie. Costurile administrative rămân însă aceleași indiferent de numărul de locuitori, ceea ce face ca multe primării mici să nu mai fie sustenabile financiar.
Cum funcționează procesul de amalgamare
Amalgamarea voluntară poate fi inițiată de primar, de o treime din consilierii locali sau de 10% dintre cetățenii cu drept de vot. Propunerea trebuie să includă lista localităților vizate și o analiză a beneficiilor și impactului potențial.
După ce consiliile locale adoptă propunerea, localitățile vizate au 45 de zile pentru a decide dacă acceptă fuziunea. Se formează apoi un grup de lucru, cu 2-3 reprezentanți din fiecare comunitate, care coordonează pașii următori. Cancelaria de Stat verifică respectarea condițiilor legale, iar în cazul unui aviz pozitiv elaborează proiectul de lege necesar pentru modificarea structurii administrative.
În aprilie 2026, Parlamentul a votat în prima lectură modificări care simplifică acest mecanism. Printre schimbări:
- eliminarea distanței obligatorii de 25 de kilometri între localitățile care vor să se unească;
- posibilitatea ca noua unitate administrativă să își aleagă singură denumirea, fără a fi obligată să preia numele centrului raional;
- reducerea numărului de documente cerute autorităților locale;
- eliminarea obligativității organizării de alegeri anticipate până la scrutinul local general din 2027.
Stimulente financiare pentru localitățile care se unesc
Guvernul a triplat sprijinul financiar oferit localităților care aleg amalgamarea, de la 1.000 la 3.000 de lei per locuitor. Costul total estimat al pachetului de stimulente pentru perioada 2026-2030 este de 6,49 miliarde de lei.
Exemplele concrete arată dimensiunea sprijinului. Bugetul primăriei Ungheni pentru 2026 este de 250 de milioane de lei, iar Guvernul a oferit un stimulent suplimentar de 152 de milioane de lei pentru noua primărie unificată. La Rezina, bugetul actual de aproximativ 90 de milioane de lei va fi dublat aproape, prin stimulente de peste 85 de milioane de lei pentru cele 9 primării care se unesc.
Autoritățile promit că banii vor finanța extinderea serviciilor de salubrizare și transport public, precum și acces mai bun la infrastructura culturală și sportivă a centrelor raionale pentru locuitorii localităților comasate.
Progres lent, apoi accelerare bruscă
Ritmul reformei a variat considerabil de la lansare. La finalul lunii ianuarie 2023, Guvernul a anunțat oficial pregătirea reformei. Procesul a avansat inițial lent: în luna aprilie, doar 135 de decizii de inițiere fuseseră adoptate, cu peste 350 de comunități implicate.
Numărul a crescut apoi rapid: 451 de decizii și peste 575 de primării implicate în luna mai, urmate de peste 761 de primării la o etapă ulterioară, până la actualele 773. Această accelerare sugerează un efect de rețea: pe măsură ce primele clustere (Ungheni, Nisporeni, Rezina) au primit stimulente vizibile, alte comunități s-au arătat mai dispuse să urmeze exemplul.
Până acum, doar două procese de amalgamare au fost finalizate: orașul Leova și comuna Călinești, fiecare unindu-se cu câte trei sate vecine.
Critici și rezerve în Parlament
Reforma nu s-a bucurat de sprijin unanim. În dezbaterile parlamentare din aprilie, deputata PCRM Diana Caraman a criticat modul în care a fost promovată reforma, arătând că, în trei ani, doar două localități au adunat suficiente voturi pentru a se amalgama pe calea inițială, mai restrictivă, a legii. În opinia sa, acest lucru ar indica un sprijin insuficient din partea cetățenilor pentru procesul așa cum a fost conceput inițial.
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a avertizat separat că orice formă de comasare impusă fără consultarea reală a cetățenilor riscă să discrediteze reforma administrativ-teritorială.
Guvernul a răspuns acestor critici prin simplificarea procedurii și prin garanții privind personalul angajat în primăriile care se comasează. Alexei Buzu a precizat că, în cazurile deja finalizate, funcționarii publici și-au găsit locuri în noile structuri administrative, iar deciziile privind organizarea noii primării se negociază între comunitățile implicate, nu se impun de la centru.
Ce urmează
Obiectivul pe termen lung al Guvernului este ca, după alegerile locale generale din 2027, să nu mai existe primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Reforma prevede și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10.
Pentru informarea cetățenilor, autoritățile au lansat platforma primariiputernice.gov.md, care oferă două instrumente interactive: un simulator al posibilelor clustere de amalgamare și o bază de date privind bugetele primăriilor.
Rămâne de văzut câte dintre cele 773 de localități aflate în proces vor finaliza efectiv fuziunea până la alegerile din 2027 și dacă ritmul accelerat din ultimele luni se va menține sau va întâmpina rezistență, mai ales în raioanele unde, până acum, o singură localitate s-a arătat dispusă să se unească cu centrul raional.
