Orașul Călărași a devenit centrul celui mai amplu proces de amalgamare voluntară din Republica Moldova, după ce alte 16 primării din raion au decis să se unească administrativ cu el. Deciziile au fost adoptate în cursul acestui an de consiliile locale implicate, în cadrul reformei administrativ-teritoriale demarate de Guvern la începutul lui 2026. Rezultatul este un cluster de 17 localități, cel mai numeros din țară, gândit ca răspuns la fragmentarea administrativă și la lipsa cronică de resurse a primăriilor mici.
Cel mai mare cluster din țară, în cifre
Datele Cancelariei de Stat plasează Călărași pe primul loc național în topul reconfigurării teritoriale. Raionul Călărași ocupă prima poziție în clasamentul reconfigurării teritoriale, cu 16 localități care au inițiat fuziunea în jurul centrului raional, formând un cluster cu o populație totală de peste 26 de mii de locuitori. Pe locurile următoare se află raionul Ungheni, cu nouă localități însumând peste 42.000 de locuitori, urmat de Edineț și Rezina, cu câte opt localități fiecare.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a confirmat datele într-un interviu recent, precizând că viitoarea entitate din Călărași va reuni 17 primării într-o singură administrație, cea mai mare din reforma aflată în derulare.
Procesul nu s-a limitat la o simplă declarație de intenție politică. La începutul lunii iunie, Guvernul a anunțat și componenta financiară a fuziunii:
- 145 de milioane de lei vor fi alocate din bugetul de stat celor 17 localități care s-au unit voluntar, sumă anunțată direct de Alexei Buzu;
- banii reprezintă aproape jumătate din bugetul cumulat al tuturor primăriilor unite pentru acest an și vor fi direcționați spre modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice;
- la nivel național, 608 consilii locale aprobaseră, la momentul anunțului, decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în Republica Moldova.
Stimulentele care au convins primăriile să fuzioneze
Amalgamarea de la Călărași nu este un caz izolat, ci parte a unui mecanism financiar construit pentru a face fuziunile atractive. Potrivit conceptului de reformă prezentat de Guvern, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au sub 3.000 de locuitori, prag pe care Executivul îl consideră minimul necesar pentru o administrare eficientă.
Pentru a grăbi procesul, autoritățile au decis triplarea sprijinului per locuitor. Costul total estimat al pachetului de stimulente pentru perioada 2026-2030 este de 6,491 miliarde de lei, bani ce urmează să fie distribuiți în trei tranșe. Primul stimulent se acordă după luarea deciziei inițiale de amalgamare, al doilea este estimat pentru toamna anului 2026, iar al treilea va fi oferit începând cu 1 ianuarie 2028, eșalonat pe trei ani. Doar pentru 2026, sunt alocate 107,8 milioane de lei, destinați inclusiv creării unor centre unificate de prestare a serviciilor publice.
Reforma nu este însă lipsită de critici. Asociația CALM, cea mai reprezentativă structură a primarilor din Republica Moldova, a criticat procesul, avertizând că ar putea pierde sute de membri pe măsură ce localitățile mici dispar ca unități administrative distincte.
De ce se schimbă harta administrativă a Moldovei
Reforma are o miză mai largă decât reorganizarea internă a primăriilor. Ea este legată direct de parcursul european al țării. Potrivit unei note de fundamentare publicate de Guvern, inițierea proiectului de lege privind amalgamarea voluntară derivă din foaia de parcurs pentru reforma administrației publice, unul dintre criteriile de referință în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fixat și un termen politic. Reforma administrativ-teritorială trebuie finalizată în această toamnă, pentru a respecta principiul predictibilității înaintea alegerilor locale generale din 2027, a declarat el, subliniind că Republica Moldova rămâne unul dintre statele cu cel mai fragmentat sistem administrativ din Europa, situație care afectează calitatea serviciilor publice.
Localitățile care nu aleg amalgamarea voluntară nu scapă de reformă. Toate primăriile cu mai puțin de 3.000 de locuitori vor trece fie prin amalgamare voluntară, cu stimulente și negocieri, fie prin amalgamare normativă, decisă de Guvern, fără stimulente financiare, a explicat Buzu.
Vocile din teren și temerile localnicilor
Deciziile de fuziune nu sunt însă unanime și nici lipsite de ezitări. În satele din jurul orașului Călărași, discuțiile publice au scos la iveală atât speranțe, cât și rezerve. Primarul satului Răciula, Maria David, a explicat motivul practic pentru care localitățile mici caută să se alăture unui centru mai mare: cu o populație redusă, o primărie nu poate accesa proiecte de finanțare și nu poate atrage investiții. Argumentul revine constant în discursul oficialilor și al aleșilor locali care susțin reforma: o administrație unică, cu buget consolidat, poate depune și gestiona proiecte pe care 17 primării separate nu și le-ar fi putut permite individual.
Guvernul a încercat să tempereze o parte din temerile legate de pierderea autonomiei locale. Localitățile comasate nu vor trebui să organizeze alegeri locale anticipate, iar aleșii locali își vor putea duce mandatul până la alegerile generale din 2027. De asemenea, condiția inițială care limita fuziunea la localități aflate la maximum 25 de kilometri de centrul administrativ a fost eliminată, iar noua unitate administrativă poate primi un nume diferit de cel al localității-centru.
Ce urmează pentru clusterul de la Călărași
Procesul rămâne dinamic. La nivel național, oficialii estimează că în jur de 620 de primării, aproximativ 70% din total, vor reuși să finalizeze procedurile de amalgamare voluntară până la termenul stabilit. Până atunci, doar două clustere din întreaga țară, cele din Leova și Hîncești, au parcurs integral etapele juridice necesare. Cazul Călărași, prin dimensiunea sa, va fi un test important pentru capacitatea Guvernului de a gestiona administrativ o unitate teritorială formată din 17 foste primării, cu bugete, angajați și infrastructuri diferite, aduse sub o singură conducere înaintea alegerilor locale din 2027.
