Procesul de amalgamare voluntară în Republica Moldova intră într-o nouă etapă, susținut de promisiunea unor investiții masive în infrastructura locală. Viceprim-ministrul Vladimir Bolea și Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, au anunțat lansarea celui de-al doilea pachet de stimulente financiare, estimat la 5-6 miliarde de lei, destinat exclusiv comunităților care aleg să se unească. Guvernul de la Chișinău încearcă astfel să schimbe discursul de la simpla „supraviețuire” a satelor mici la „dezvoltare comunitară integrată”.
Mecanismul prezentat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) vizează transformarea documentațiilor tehnice, realizate în prima fază a reformei, în șantiere concrete. Reforma administrației publice locale, un subiect sensibil de-a lungul anilor, este acum condiționată direct de accesul la fonduri majore pentru modernizare.
De la strategii pe hârtie la 5-6 miliarde de lei pentru infrastructură
Discuțiile despre ineficiența administrativă a satelor mici din Republica Moldova nu sunt noi, dar abordarea actuală leagă direct soluția (amalgamarea) de o recompensă financiară substanțială. Potrivit MIDR, necesarul de investiții pentru localitățile care se vor asocia este evaluat între 5 și 6 miliarde de lei.
Aceste fonduri nu vor fi alocate uniform sau necondiționat, ci etapizat, pe baza unor criterii clare de performanță și maturitate a proiectelor.
Ce tipuri de proiecte primesc prioritate la finanțare
Pentru ca amalgamarea voluntară să aducă beneficii tangibile, MIDR a stabilit direcții clare de investiții. Guvernul va acorda prioritate proiectelor care au impact regional și deservesc mai multe comunități simultan:
- Rețele de utilități: Extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare.
- Conectivitate: Reabilitarea drumurilor locale, a străzilor, podurilor și podețelor care leagă satele amalgamate.
- Servicii publice: Modernizarea instituțiilor de educație, sănătate, asistență socială și cultură.
- Eficiență energetică și mediu: Dezvoltarea iluminatului public, eficiența energetică a clădirilor publice și amenajarea spațiilor urbane/rurale.
Amalgamarea voluntară: Cine gestionează banii?
O problemă constantă a administrațiilor locale mici este lipsa capacității de a scrie, câștiga și implementa proiecte complexe. Pentru a depăși acest blocaj, MIDR a flexibilizat mecanismul de implementare, adaptându-l la realitățile din teren.
Primăriile care au demonstrat deja capacitate administrativă și dispun de personal calificat vor gestiona direct fondurile și șantierele. În schimb, pentru comunitățile mai puțin experimentate, implementarea proiectelor va fi asistată de Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR). Această delegare parțială a responsabilității tehnice către ADR-uri este menită să prevină blocarea fondurilor din cauza birocrației locale sau a lipsei de expertiză în achiziții publice.
Vladimir Bolea: „Sate în care merită să locuiești și să investești”
Ministrul Vladimir Bolea a punctat că scopul final al reformei nu este doar reducerea numărului de primării pe hârtie. Evaluarea proiectelor depuse pentru obținerea fondurilor din acest al doilea pachet de stimulente va ține cont de numărul de beneficiari, de impactul transcomunitar și de durabilitatea investiției.
„Nu mai discutăm doar despre supraviețuirea satelor, ci despre dezvoltarea lor. Oamenii trebuie să vadă că o administrație mai puternică poate rezolva probleme pe care localitățile separate nu le puteau rezolva singure”, a declarat Bolea.
Acest mesaj semnalează o schimbare de paradigmă în politica de dezvoltare regională: statul nu mai este dispus să finanțeze funcționarea administrativă a primăriilor ineficiente, ci direcționează resursele către polurile de dezvoltare rurală create prin amalgamare voluntară.
Următorii pași: Consultări directe cu primarii
Înainte de lansarea efectivă a apelurilor de finanțare, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va iniția consultări directe cu primarii din localitățile care au inițiat deja procesul de unire. Scopul acestor discuții este calibrarea finală a mecanismului de finanțare, identificarea proiectelor mature („shovel-ready”) și rezolvarea eventualelor blocaje birocratice.
Succesul acestei reforme structurale va depinde, în final, de capacitatea Guvernului de a livra rapid primele proiecte de infrastructură finalizate. Doar rezultatele vizibile în teren pot convinge și alte comunități din Republica Moldova să renunțe la primăriile proprii în favoarea unei asocieri care promite standarde de viață superioare.
