Acasă ECONOMIE ANALIZĂ. Capitalul românesc domină antreprenoriatul din Moldova, iar Iașul are un rol...

ANALIZĂ. Capitalul românesc domină antreprenoriatul din Moldova, iar Iașul are un rol cheie în dinamica economică regională

0

O analiză publicată de PwC România, arată că Moldova se distinge la nivel național printr-o concentrare foarte ridicată a companiilor cu capital românesc în topul celor mai mari 5.000 de firme din România. Datele evidențiază faptul că, în regiunea de dezvoltare Nord-Est, companiile locale reprezintă circa 80% din totalul firmelor prezente în top, ponderi comparabile doar cu cele din regiunile Sud-Est și Sud-Vest ale țării. Această predominanță este exprimată în contextul unei distribuții regionale marcate de diferențe semnificative între zonele cu prezență puternică a capitalului străin și cele unde investitorii autohtoni sunt majoritari.

Desant de companii cu capital Românesc în regiunea Moldovei

Nord-Estul României, care include județele Moldovei, este reprezentat în top de 318 companii cu capital românesc, cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 75,9 miliarde de lei și aproape 69.400 de angajați. Analiza relevă că în această regiune există doi poli importanți pentru mediul antreprenorial local: județele Iași și Bacău. Prezența lor în top confirmă rolul lor central în economia regională și capacitatea de a susține companii de dimensiuni semnificative în sectoare diverse.

Unul dintre elementele remarcabile ale analizei este faptul că patru dintre cele mai mari zece companii antreprenoriale românești după cifra de afaceri din 2024 sunt înregistrate în regiunea Moldovei, printre acestea Dedeman, lider pe piața de bricolaj, și trei companii ale grupului UMB, active în sectorul construcțiilor. Deși unele companii precum Altex au început în orașe din Nord-Est, ele și-au mutat ulterior sediul central în București.

Diferențe regionale și implicații pentru investiții

Concentrarea ridicată a capitalului românesc în Moldova contrastează cu situația din regiunea București-Ilfov, unde companiile străine sunt majoritare inclusiv în topul celor mai mari 5.000 de firme. Aici sunt înregistrate 847 de companii antreprenoriale românești, cu afaceri cumulate de peste 171,6 miliarde de lei și aproape 169.700 de angajați, dar ele sunt depășite numeric de firmele cu capital străin, ceea ce reflectă un climat investițional diferit față de Nord-Est. Regiunile precum Nord-Vest (care include și județul Cluj) se remarcă, de asemenea, printr-un număr semnificativ de companii locale, în timp ce regiunea Vest dominată de județul Timiș are o prezență mai redusă în termeni de firme autohtone în top.

“Prezența mai redusă a companiilor cu capital străin în aceste regiuni poate fi corelată cu infrastructura deficitară și situarea lor pe ultimele locuri în clasamentul național din punctul de vedere al PIB per capita. Pe de altă parte, tocmai absența unui număr mai mare de investitori străini de calibru în aceste regiuni pare să fi favorizat dezvoltarea unor companii antreprenoriale puternice.”, explică explică Ionut Simion, partener PWC România

Marile companii așteaptă investiții în infrastructură

În contextul Moldovei, viitoarele proiecte de infrastructură de mare anvergură, precum autostrada A7 (conectând regiunea cu Bucureștiul) și autostrada A8 (care va facilita accesul către Transilvania și Europa de Vest), ar putea reduce barierele actuale și ar putea contribui la creșterea atractivității pentru investitorii străini. Finalizarea acestor drumuri ar putea genera un flux mai mare de investiții externe, consolidând și mai mult mediul antreprenorial local și diversificând structura economică în regiune..

Pentru Iași, aceasta poate însemna extinderea rolului său de pol economic și antreprenorial, atragând mai mulți investitori externi și crescând cooperarea cu piețele occidentale. O astfel de evoluție ar putea tempera decalajele regionale din punct de vedere al productivității, salariilor și oportunităților de angajare, contribuind la transformarea regiunii de Nord-Est într-un mediu mai competitiv și integrat în economia națională și europeană.

Exit mobile version