Regiunea de Nord-Est continuă să înregistreze cele mai slabe rezultate de pe piața muncii din România, în ciuda unor nuclee urbane dinamice. Datele Institutului Național de Statistică arată că salariul mediu net din județele Moldovei se situează constant sub media națională, iar migrația internă rămâne una dintre cele mai ridicate din țară. În acest context, Iași se detașează drept principal pol regional de ocupare, fără a reuși însă să schimbe profilul economic al întregii regiuni.
Iașul domină regiunea, dar rămâne sub marile centre economice
Potrivit datelor INS pentru 2024–2025, salariul mediu net în județul Iași se situează în intervalul 4.700–4.900 lei, cel mai ridicat nivel din regiunea Nord-Est. Prin comparație, media națională depășește 5.100 lei, iar în marile centre economice diferențele sunt semnificative. În Cluj-Napoca, salariul mediu net se apropie de 6.300 lei, în Timișoara depășește 6.000 lei, iar în București ajunge la peste 6.500 lei.
În restul județelor din Nord-Est, nivelurile sunt considerabil mai reduse. Vaslui, Botoșani și Neamț se situează frecvent sub pragul de 4.000–4.200 lei, ceea ce accentuează dependența de municipiul Iași ca principal furnizor de locuri de muncă mai bine plătite. Practic, Iașul concentrează cea mai mare parte a joburilor din servicii avansate, IT, educație și sănătate din regiune.
Migrația internă confirmă decalajele structurale
Diferențele salariale și lipsa diversificării economice se reflectă direct în migrația internă. Datele INS și ale Recensământului arată că regiunea Nord-Est este exportator net de populație activă, cu zeci de mii de persoane care se mută anual către București–Ilfov, Cluj sau vestul țării. Chiar dacă Iașul atrage populație din județele limitrofe, bilanțul regional rămâne negativ.
Rata de ocupare în Nord-Est este cu 6–8 puncte procentuale sub media națională, iar ponderea locurilor de muncă în industrie și servicii cu valoare adăugată ridicată este printre cele mai scăzute din România. În schimb, județe precum Cluj sau Timiș beneficiază de o structură policentrică, cu orașe secundare și zone periurbane care generează locuri de muncă și permit naveta zilnică.
În Brașov sau Oradea, salariile se situează în intervalul 5.300–5.700 lei, iar distribuția locurilor de muncă este mai echilibrată la nivel județean. Această structură reduce presiunea migrației și crește reziliența pieței
Un pol regional insuficient pentru a schimba tendința
Datele arată că problema Moldovei nu este lipsa unui centru urban puternic, ci incapacitatea acestuia de a genera efecte de antrenare la nivel regional. Iașul concentrează o mare parte din locurile de muncă bine plătite din Nord-Est, dar fără infrastructură de transport adecvată, fără investiții industriale majore și fără apariția unor poli economici secundari, diferențele față de vestul și centrul țării persistă.
În termeni concreți, Iașul funcționează ca un amortizor regional, nu ca un motor de convergență. Atât timp cât salariile rămân cu 20–30% sub nivelul marilor poli economici, iar migrația internă continuă, piața muncii din Nord-Est va rămâne structural vulnerabilă, în pofida performanțelor punctuale ale municipiului reședință.
Cum pot influența Autostrăzile A7 și A8 aceste decalaje
Experiența regiunilor din vestul și centrul țării arată că infrastructura de mare viteză este un factor decisiv pentru atragerea investițiilor productive. În județe precum Cluj, Timiș sau Bihor, conectarea la rețeaua de autostrăzi a facilitat dezvoltarea parcurilor industriale, a logisticii și a producției orientate spre export, cu efecte directe asupra salariilor și ocupării. Orașe precum Oradea sau Brașov au beneficiat de această dinamică, reducând dependența de un singur centru urban.
Impactul infrastructurii asupra pieței muncii nu este imediat, dar este structural. Odată cu finalizarea autostrăzilor, costurile de transport scad, lanțurile de aprovizionare devin mai eficiente, iar decizia de localizare a investițiilor se schimbă. Pentru Iași, acest lucru ar putea însemna nu doar mai multe locuri de muncă, ci și apariția unor poli economici secundari în județ și în regiune, capabili să reducă presiunea migrației și să echilibreze distribuția ocupării.
În lipsa acestor conexiuni, Iașul rămâne un amortizor regional, incapabil să oprească fluxurile de migrație către vest și către București. Cu A7 și A8 funcționale, județul Iași ar putea deveni un nod economic regional integrat în rețelele naționale și europene, iar diferențele salariale față de Cluj sau Timiș s-ar putea reduce treptat.
În acest sens, autostrăzile nu reprezintă doar proiecte de infrastructură, ci o condiție esențială pentru schimbarea structurii pieței muncii din Moldova. Capacitatea lor de a tempera decalajele regionale va depinde însă de viteza de implementare și de corelarea cu politici active de atragere a investițiilor, fără de care potențialul economic al regiunii va rămâne în mare parte nevalorificat.