În ultimele zile, tot mai mulți edili din România ridică vocea împotriva jocurilor de noroc în orașele lor și își asumă public angajamente ferme pentru reducerea impactului acestui fenomen. Primarul municipiului Ploiești, de exemplu, a declarat că „jocurile de noroc nu trebuie să mai existe” în oraș, alăturându-se unui val de inițiative locale care vizează fie restricționarea, fie desființarea sălilor de păcănele în zonele urbane aglomerate, sprijinit de modificări legislative recente care transferă controlul autorizării către autoritățile locală.
În acest context, discuția a ajuns și la Iași, unde, în ședința Consiliului Local de vineri, reprezentanții tuturor partidelor politice au exprimat sprijin pentru o interdicție mai clară a sălilor de jocuri de noroc pe raza municipiului. În aceeași zi, primarul Mihai Chirica a subliniat public necesitatea unor măsuri care să limiteze expunerea comunității la riscurile jocurilor de noroc, iar președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a tras un semnal de alarmă asupra densității alarmante a acestor locații în special în zona campusului universitar Tudor Vladimirescu.
De asemenea, prefectul județului Iași a avut o poziție tranșantă pe acest subiect.
„Susțin fără rezerve modificarea legislativă prin care sălile de jocuri de noroc 𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚 doar pe baza unei licențe naționale, ci au nevoie și de autorizația administrației locale. Este o decizie necesară. Vorbim despre o industrie care a generat anul trecut peste 18 miliarde de lei la nivel național. Vorbim despre zeci de mii de aparate de joc. Dar mai ales vorbim despre dependență, despre familii afectate, despre oameni care pierd economii, liniște și demnitate. Comunitățile locale trebuie să aibă dreptul să spună clar ce acceptă și ce nu pe străzile lor. În calitate de prefect, îmi asum sprijinirea 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯-𝐭𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐮𝐥 𝐈𝐚𝐬̗𝐢 care vor decide să limiteze sau să interzică funcționarea sălilor de jocuri de noroc. Instituția Prefectului – Județul Iași va oferi suport juridic și administrativ pentru ca hotărârile de Consiliu Local să fie solide și aplicabile. Am văzut cartiere, străzi și campusuri studențești sufocate de astfel de spații. Am văzut tineri care intră prea devreme într-un mecanism greu de controlat. Statul trebuie să intervină atunci când echilibrul social este afectat. Este vorba despre responsabilitate, iar Iașul nostru poate fi un exemplu de decizie matură și curajoasă.” – Costel Dolachi, prefectul județului Iași.
„Siguranța, echilibrul și viitorul comunității noastre sunt mai importante decât orice interes comercial. Nu susțin și nu voi susține funcționarea sălilor de jocuri de noroc sau a altor activități de acest tip pe raza Comunei Miroslava. Cred cu tărie că dezvoltarea unei comunități sănătoase înseamnă investiții în educație, infrastructură, spații pentru familii și oportunități reale pentru tineri, nu în activități care pot genera dependență și probleme sociale. Miroslava trebuie să rămână o comună a familiilor și a unui viitor construit pe valori solide”, a spus edilul.
Iașul, locul 2 pe țară la densitatea păcănelelor pe număr de locuitori
Iașul se confruntă cu o realitate greu de ignorat, acela că în municipiu există un număr foarte mare de săli și puncte de jocuri de noroc operate în spații publice și comerciale. Aceste unități, răspândite pe bulevarde principale și în proximitatea unor zone frecventate de tineri, creează impresia că Iașul are un adevărat „mini-cazino” urban. Conform unei analize locale, municipiul Iași se clasează pe locul al doilea în România după densitatea locurilor de jocuri de noroc, imediat după București, cu aproximativ o agenție de jocuri de noroc la 3.000 de locuitori. De exemplu, pe Calea Galata, o stradă de 300 metri lungime, activează opt săli de jocuri de noroc. Chiar și clădiri considerate parte din patrimoniul urban găzduiesc astfel de spații, ceea ce ridică întrebări despre rolul acestor activități într-un oraș universitar și cultural.
Google Maps și în registrele publice de afaceri arată că municipiul Iași are câteva zone în care densitatea sălilor de jocuri de noroc este vizibil mai ridicată decât în restul orașului. Deși nu există, la acest moment, o hartă oficială publicată de autorități care să detalieze distribuția pe cartiere, concentrarea punctelor deja autorizate oferă o imagine suficient de clară asupra fenomenului.
Zona centrală și arterele principale par să fie polii cei mai puternici ai acestui tip de activitate. Pe bulevarde intens circulate precum Păcurari sau Alexandru cel Bun, dar și în proximitatea Pieței Unirii și a bulevardului Anastasie Panu, pot fi identificate mai multe săli de jocuri amplasate la parterul clădirilor comerciale sau în spații stradale cu vad consistent. Amplasarea lor nu este întâmplătoare: sunt zone cu trafic pietonal ridicat, cu acces facil la transport public și cu o densitate mare de locuitori sau de activități comerciale.
Cartierele rezidențiale mari, precum Nicolina, confirmă la rândul lor această tendință. În această zonă, pe Șoseaua Nicolina și pe străzile adiacente, apar mai multe puncte de jocuri de noroc, ceea ce a alimentat în ultimii ani percepția publică potrivit căreia oferta de „păcănele” este excesiv de vizibilă. Situații similare pot fi observate în Păcurari sau în zona Bucium–Poitiers, unde operatorii au ales spații comerciale aflate la parterul blocurilor sau în mici centre de cartier, mizând pe proximitatea față de zonele de locuire.
Un alt nucleu important îl reprezintă zonele comerciale mari, în special în jurul campusului Tudor Vladimirescu și al marilor centre comerciale din oraș, unde funcționează săli de jocuri integrate în infrastructura mall-urilor. Aici, combinația dintre fluxul constant de tineri, studenți și clienți și oferta de divertisment creează un mediu extrem de accesibil pentru industria jocurilor de noroc.
Mutarea păcănelelor în afara orașului rezolvă problema sau o mută către categorii mai vulnerabile?
Studii recente sugerează că o densitate mare de puncte de jocuri de noroc este corelată cu riscul crescut de pierderi financiare pentru cei care își pot permite cel mai puțin astfel de cheltuieli, cu tensiuni în familie și cu dependențe care pot escalada în forme de violență domestică sau socială.
