Într-un interviu publicat de News.ro, Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare IULIUS, vorbește despre concluziile primei ediții a TILIA – Today’s Ideas and Leadership In Action (Summitul Orașelor din România), dar și despre planurile de dezvoltare pe care le are compania IULIUS. Conform reprezentantei IULIUS, panelurile din cele două zile de dezbateri au adus concluzii clare și aplicabile, iar mesajul a fost consistent: orașele trebuie să prioritizeze calitatea spațiilor publice, mai puțin loc pentru mașini, mai mult pentru oameni și natură. Discuțiile au fost despre lucruri concrete, nu principii abstracte, exemple reale de cum se poate face, cu ce instrumente și de unde se poate începe.
În ceea ce privește planurile de dezvoltare ale IULIUS acestea se axează în continuare pe proiecte de regenerare urbană cu focus pe remodelarea ansamblului mixt Palas, după un concept al biroului de arhitectură Foster + Partners, construcția Rivus de la Cluj-Napoca, după un concept realizat împreună UNStudio, iar la Constanța este în desfășurare un amplu proces de bioremediere.
- IULIUS a lansat TILIA, o inițiativă națională de dialog despre dezvoltarea urbană. De unde a venit această idee și de ce acum? Ce lipsea până acum din conversația despre orașele din România?
Am pornit TILIA de la o idee simplă: să îi aducem împreună pe cei care modelează, guvernează, planifică, finanțează și schimbă orașele prin inițiative publice, private sau civice. În România există multe conversații despre orașe, dar ele se întâmplă adesea separat. Administrațiile discută între ele, arhitecții între ei, investitorii în propriile contexte, instituțiile financiare în alte formate, iar comunitățile civice sunt, de multe ori, într-o conversație paralelă. Ce lipsea era un loc comun în care toate aceste perspective să se întâlnească aplicat, nu doar declarativ.
Am simțit că este momentul potrivit pentru o astfel de inițiativă pentru că orașele din România au ajuns într-un punct în care nu mai este suficient să discutăm despre probleme generale. Trebuie să vorbim despre ce se poate face astăzi, cu resursele disponibile acum, despre cum atragem investiții, cum construim mai bine, cum convingem oamenii să rămână, cum recuperăm spații abandonate și cum facem ca spațiul public să fie cu adevărat al tuturor. Am pornit cu entuziasmul unor vise mari, dar și cu nevoia de soluții foarte concrete, pentru că orașele din România pot avea arhitectură de calitate, pot fi mai prietenoase, mai coerente și mai bine conectate la nevoile oamenilor. Și pentru că, atunci când vorbim de un oraș, primarul, banca, arhitectul, ONG-ul local au fiecare o parte din răspuns, dar dialogul dintre ei este mai rar decât ar trebui. Astfel, TILIA – Today’s Ideas and Leadership in Action (Summitul Orașelor din România) a pornit tocmai de la această lipsă: nu de idei, nu de resurse, ci de sincronizare.
Am ales să pornim TILIA – Summitul Orașelor din România la Iași pentru că Iașul este pentru IULIUS acasă, dar și pentru că orașul este un exemplu viu al felului în care colaborarea, viziunea și consecvența pot schimba un loc. Timp de două zile, TILIA a adus la aceeași masă „orașe” din toată țara, nu ca rivale, ci ca orașe care au enorm de învățat unele de la celelalte. Au fost împreună administrații, ONG-uri, arhitecți, urbaniști, investitori, instituții financiare și voci internaționale care au arătat ce funcționează deja în alte orașe. Am considerat că în conversația despre orașele României lipsea concretul: ce putem face azi, ce idei pot fi implementate rapid, cu cine și cum, iar TILIA a fost construit în jurul acestor întrebări ca un spațiu în care cei care guvernează orașele stau la aceeași masă cu cei care le finanțează, le planifică și le dezvoltă zi de zi. Și ne-am dorit ca TILIA să fie un spațiu din care pleci nu doar inspirat, ci și cu idei, exemple și direcții pe care le poți folosi concret.
- Care au fost principalele concluzii ale evenimentului din punctul dumneavoastră de vedere?
Au fost două zile foarte dense, cu mult conținut, multe idei și perspective care ne obligă să privim orașele din România dintr-un unghi mai curajos și mai uman. Pentru mine, prima mare concluzie este că discuția despre dezvoltare urbană trebuie să pornească de la oameni și de la relațiile dintre ei. Prima zi a arătat foarte clar, inclusiv prin intervenția lui Charles Montgomery, unul dintre marii urbaniști ai lumii, că un oraș bun nu este definit doar de infrastructură, clădiri sau indicatori economici, ci de încrederea pe care o creează, de felul în care îi aduce pe oameni împreună, de calitatea spațiilor publice, de accesul la natură și de libertatea de a te mișca prin oraș fără ca mașina să domine totul. Am vorbit despre orașe mai verzi, mai pietonale, mai sigure, despre arhitectură ca experiență și despre regenerare urbană ca proces prin care locurile abandonate pot redeveni spații ale comunității.
A doua zi a dus această conversație mai departe, către întrebarea esențială despre cum transformăm viziunea în proiecte concrete. Concluzia a fost că orașele nu se pot schimba prin inițiative izolate, ci printr-o colaborare mai matură între administrație, mediul privat, instituții financiare, experți și comunități. Fondurile europene rămân un motor important al dezvoltării urbane, dar nu sunt suficiente pentru toate nevoile pe care le au orașele României. Avem nevoie de parteneriate public-private mai bine structurate, de predictibilitate, de administrații capabile să gestioneze proiecte complexe, de masterplanuri, de infrastructură integrată și de soluții noi pentru teme precum locuirea accesibilă, mobilitatea, energia sau regenerarea fostelor platforme industriale. Cred că TILIA – Summitul Orașelor din România a arătat că există resurse, idei și energie pentru transformare, dar și că următorul pas trebuie să fie o cultură mai puternică a colaborării și a implementării.
Fiecare dintre cele două scene care au cuprins: 5 paneluri, un masterclass, o masă rotundă, 29 prezentări, 4 showcase-uri, un studiu de caz și sesiunile de Q&A au adus concluzii clare și aplicabile, ceea ce a fost, poate, cel mai valoros lucru.
Dar concluzia care m-a marcat cel mai mult nu a venit dintr-un panel, ci din sală. Am văzut primari discutând direct cu reprezentanți ai băncilor despre cum pot accesa finanțări. ONG-uri schimbând modele de bună practică între orașe diferite. Primari care învățau unii de la alții. Asta e exact ce ne-am propus și să vezi întâmplându-se în timp real e un sentiment plăcut.
- Palas Iași, RIVUS Cluj, proiectul din Constanța – fiecare a pornit de la spații abandonate sau degradate. Care este cel mai dificil obstacol pe care l-ați întâlnit în aceste procese de regenerare?
Cel mai dificil obstacol este, de multe ori, să construiești încredere în jurul unui proiect și să îi convingi pe toți cei implicați că transformarea este posibilă. Să convingi băncile să finanțeze ceva ce nu seamănă cu nimic din portofoliul lor anterior. Să convingi administrația că aduci valoare orașului, nu doar cifre într-un bilanț. Să convingi comunitatea că ești de bună credință.
În regenerarea urbană, nu lucrezi niciodată doar cu un teren sau cu o clădire, ci cu administrații, comunități, avize, infrastructură, temeri legitime și uneori cu mult scepticism. Am spus și la TILIA că una dintre frazele pe care le-am auzit cel mai des este „nu se poate”: nu se poate reloca, nu se poate decontamina, nu se poate bioremedia, nu se poate reconecta o platformă industrială la oraș.
Dar experiența noastră ne-a arătat că multe proiecte par imposibile doar până devin realitate. De aceea, cea mai grea parte nu este întotdeauna financiară sau tehnică, ci capacitatea de a convinge autoritățile, comunitatea și uneori propria echipă că un loc poate deveni mai mult decât este astăzi și că merită efortul, riscul și răbdarea unui proces pe termen lung.
Însă, fiecare proiect e complex în felul lui, și cred că asta e și frumusețea, și greutatea acestei meserii.
La RIVUS Cluj, provocarea a fost infrastructura. Să construiești în zona unui râu înseamnă investiții masive înainte să pui prima cărămidă: drumuri, poduri, lărgiri de artere, în total aproape 30 de milioane de euro care pun o presiune reală pe rentabilitatea proiectului. Ne-am asumat-o, dar nu e o decizie pe care o iei ușor.
La Constanța vorbim de o bioremediare la o scară care nu s-a mai văzut în România și cu foarte puține precedente în Europa. E un teritoriu tehnic și juridic aproape neexplorat și tocmai asta îl face atât de solicitant.
De multe ori, pregătirea unui proiect durează mai mult decât construcția efectivă.
Summitul TILIA („Today’s Ideas and Leadership in Action”), desfășurat la Palatul Culturii din Iași, pe 23 și 24 aprilie, a reunit reprezentanți ai administrației, experți în urbanism și arhitectură, finanțatori internaționali și dezvoltatori, în cadrul primei ediții a Summitului Orașelor din România. Evenimentul, organizat de Fundația IULIUS în parteneriat cu BERD, a fost structurat pe două direcții principale: în prima zi, discuții despre design urban, mobilitate și calitatea vieții, iar în a doua zi, despre infrastructură și finanțarea proiectelor.
Potrivit organizatorilor, summitul a reunit peste 900 de participanți, fizic și online, iar agenda a inclus 55 de speakeri din România și din străinătate, care au abordat teme legate de transformarea orașelor și adaptarea acestora la nevoile actuale.
Interviul complet poate fi citit pe News.ro: Raluca Munteanu (IULIUS): Summitul Oraşelor a arătat că discuţia despre dezvoltare urbană trebuie să pornească de la oameni şi de la relaţiile dintre ei / E necesară o cultură mai puternică a colaborării şi a implementării / Ce spune despre PPP