Președinta Maia Sandu a anunțat că discuțiile cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru vor începe în cursul acestei săptămâni, după demisia surprinzătoare a lui Alexandru Munteanu, prezentată vineri, 3 iulie, la doar opt luni de la instalarea sa în funcție. În timp ce Președinția și conducerea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) rămân rezervate în privința unui posibil candidat, mai multe formațiuni de opoziție au anunțat deja că nu vor participa la runda de consultări, cerând în schimb alegeri anticipate.
Sandu: „Întâi consultările, apoi discuția despre candidați”
Șefa statului a precizat că, înainte de a vorbi despre nume, este necesar ca discuțiile cu partidele parlamentare să aibă loc. Sandu a spus că nu poate preciza încă exact în ce zi vor începe întrevederile, dar se așteaptă ca acestea să se desfășoare chiar în această săptămână. Președinta a subliniat, de asemenea, necesitatea regândirii unor politici publice, inclusiv în zona fiscală și a salarizării, și a insistat ca viitorul Guvern să fie o echipă unită, capabilă să ducă mai departe parcursul de aderare la Uniunea Europeană.
Liderul PAS și președinte al Parlamentului, Igor Grosu, a infirmat zvonurile privind o eventuală ruptură în interiorul partidului de guvernământ și a evitat să ofere detalii despre componența viitorului cabinet înainte de definitivarea candidatului la funcția de premier. Grosu a dat asigurări că nu vede schimbări majore în echipa guvernamentală actuală, motivând că majoritatea miniștrilor își fac bine treaba și că trebuie păstrată continuitatea instituțională.
Munteanu, în interimat: promite o predare „ușoară și profesionistă”
Până la numirea unui succesor, Alexandru Munteanu va asigura interimatul funcției de prim-ministru. Într-o primă apariție publică după anunțul demisiei – luni, la comemorarea celui de-al doilea val al deportărilor staliniste din Basarabia, alături de Maia Sandu, Igor Grosu și ministrul Culturii, Cristian Jardan – premierul demisionar a evitat să detalieze motivele exacte ale plecării sale, spunând doar că a spus deja tot ce a avut de spus.
Întrebat dacă retragerea are legătură cu conștiința sa, Munteanu a respins ideea unor „lecții de morală” și a insistat că își continuă mandatul cu liniște sufletească, asigurând o tranziție fără sincope pentru a nu pune în pericol procesul de integrare europeană a țării. El a negat aproape în totalitate scenariile vehiculate în spațiul public despre motivele demisiei, afirmând că majoritatea covârșitoare a acestora sunt neadevărate, și a lăsat de înțeles că explicația reală este mai complicată decât s-a speculat. Fostul premier a anunțat că, odată încheiată tranziția, se va retrage din politică pentru a se dedica unor proiecte culturale și academice, inclusiv unor cicluri de prelegeri la universități din străinătate, printre care și cea pe care a absolvit-o, Columbia University.
Demisia lui Munteanu vine pe fondul unei crize de imagine a guvernării, alimentată de scandalul de la întreprinderea de stat MoldATSA, care a dus la mai multe plecări din funcții publice. Maia Sandu a respins însă varianta potrivit căreia fostul premier ar fi plecat pentru că nu i s-ar fi permis să lupte împotriva unor abuzuri, susținând că acesta a avut mână liberă în exercitarea mandatului.
Opoziția pro-rusă cere alegeri anticipate și boicotează consultările
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de fostul președinte Igor Dodon, a anunțat printr-un comunicat că nu va lua parte la consultările de la Președinție, pe care le consideră o formalitate menită doar să dea impresia respectării Constituției. Formațiunea acuză PAS că deține controlul absolut asupra instituțiilor statului, inclusiv majoritatea parlamentară, și sugerează ironic că partidul de guvernământ ar trebui să-și aleagă singur un nou premier. PSRM susține că populația și-a pierdut încrederea în actuala guvernare și cere organizarea de alegeri parlamentare anticipate, pe care le vede drept singura cale spre o schimbare reală, invocând sărăcia, inflația, corupția și infracțiunile telefonice drept motive ale nemulțumirii populare. Partidul spune că este pregătit să își asume guvernarea și să propună un candidat la funcția de premier, în cazul unor eventuale alegeri anticipate.
O poziție similară a venit din partea Mișcării Alternativa Națională (MAN). Liderul formațiunii, Ion Ceban, a numit consultările o „farsă” și i-a îndemnat pe deputații partidului să nu participe, catalogând întâlnirile drept un exercițiu formal, fără substanță, destinat mai degrabă imaginii publice decât unei negocieri reale. Decizia de boicot a fost confirmată și la nivelul Consiliului Național Lărgit al MAN, iar Ceban a cerut, la rândul său, organizarea de alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate. Anterior, alături de PSRM și MAN, și Partidul Nostru s-a numărat printre formațiunile care au cerut alegeri anticipate, pe fondul aceleiași crize de imagine a guvernării.
Ce urmează
Potrivit Constituției, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru are la dispoziție cel mult 15 zile pentru a solicita Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a componenței Guvernului. Dacă Legislativul respinge cel puțin două cereri de învestitură în decurs de 45 de zile de la prima desemnare, Parlamentul poate fi dizolvat. În Parlamentul de la Chișinău sunt reprezentate în prezent șase fracțiuni: PAS, PSRM, Partidul Comuniștilor, Alternativa, Partidul Nostru și Democrația Acasă.
