Participarea elevilor la o slujbă de Te Deum pentru binecuvântarea începutului de an școlar, organizată la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, a generat o dezbatere aprinsă privind limitele implicării instituțiilor de învățământ în evenimente religioase. O circulară a Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Cluj, formulată într-un ton considerat imperativ de către părinți și profesori, a determinat intervenția publică a ministrului Educației, Mihai Dimian. Oficialul a subliniat că prezența la astfel de manifestări este strict facultativă, reiterând importanța respectării libertății de conștiință în mediul școlar.
Obligație sau opțiune? Documentul care a declanșat discuția
Totul a pornit de la o notă transmisă vineri de IȘJ Cluj către unitățile de învățământ din municipiul Cluj-Napoca. Documentul, semnat de inspectorul general Marinela Marc și de inspectorul școlar de specialitate (religie) preot Marian Sidon, informa conducerile școlilor despre o „slujbă de binecuvântare a începutului de an școlar 2026-2027”, oficiată de ÎPS Andrei.
Problema sesizată de cadrele didactice și de părinți nu a fost evenimentul în sine, ci modul în care a fost comunicat. Circulara cerea explicit directorilor și profesorilor de religie să „asigure participarea unei clase de elevi sub supravegherea și purtarea de grijă a profesorului de religie”. Mai mult, textul impunea ca elevii să fie prezenți în lăcașul de cult cu 30 de minute înainte de începerea ceremoniei religioase.
Formularea imperativă, fără nicio mențiune referitoare la caracterul opțional al participării, a stârnit nemulțumiri, fiind percepută ca o constrângere instituțională. În contextul legislației actuale privind educația, participarea elevilor la activități cu specific religios nu poate fi impusă de conducerea școlii sau de inspectorat.
Reacția ministrului: „Formularea generează impresia unei obligații”
În urma reacțiilor apărute în spațiul public, ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a oferit clarificări privind poziția ministerului față de acest incident. Oficialul a accentuat că principiul fundamental care trebuie să guverneze astfel de situații este cel al libertății de decizie.
Ministrul a precizat că, deși din comunicările ulterioare ale IȘJ Cluj rezultă că prezența este opțională, documentul inițial a fost redactat defectuos.
„În legătură cu adresa transmisă de Inspectoratul Școlar Județean Cluj, privind participarea unor elevi la slujba de ‘Te Deum’ […] participarea elevilor la un astfel de eveniment se poate face numai cu respectarea caracterului facultativ al unei asemenea acțiuni și cu respectarea libertății de conștiință”, a declarat Mihai Dimian.
Acesta a criticat lipsa de claritate a adresei transmise de inspectorat: „Formularea din adresa transmisă anterior de IȘJ Cluj unităților școlare din județ generează impresia unei obligații și consider că formularea ei trebuia să fie clară în privința caracterului facultativ al participării la acest eveniment.”
Contextul legal și libertatea de conștiință în școli
Dezbaterea de la Cluj-Napoca nu este un incident izolat, ci se înscrie într-o discuție mai largă privind relația dintre școala publică și Biserică în România. Deși ora de religie este parte a trunchiului comun, prezența la aceasta se face doar pe baza unei cereri scrise din partea părinților sau a elevilor majori, confirmând caracterul opțional stipulat de Curtea Constituțională.
Prin extensie, participarea la slujbe religioase organizate în timpul programului școlar sau corelate cu evenimente școlare (precum festivitățile de deschidere) se supune aceleiași reguli.
- Ce spune legea: Școala trebuie să asigure neutralitatea religioasă, iar orice activitate confesională în cadrul sau asociată instituției trebuie să respecte decizia individuală a familiei.
- Rolul profesorului de religie: Deși coordonează astfel de activități, profesorul nu poate impune participarea întregii clase.
- Comunicarea instituțională: Documentele oficiale emise de IȘJ sau de direcțiunile școlilor trebuie să stipuleze clar caracterul facultativ, pentru a evita presiunea asupra elevilor.
Situația de la Cluj evidențiază necesitatea unei comunicări mai atente din partea inspectoratelor școlare. Chiar dacă intenția organizatorilor a fost, probabil, una festivă și comunitară, limbajul birocratic a transformat o invitație într-o dispoziție, încălcând, cel puțin la nivel de percepție, limitele impuse de libertatea de conștiință.
Rămâne de văzut dacă IȘJ Cluj va revizui procedura de comunicare pentru evenimente similare în viitor, pentru a se alinia solicitărilor publice formulate de Ministerul Educației.
