Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat vineri, 3 iulie, demisia din funcție, printr-un mesaj publicat pe Facebook. Decizia vine la opt luni de la învestitura sa, pe fondul unui scandal legat de salariile din cadrul întreprinderii de stat MoldATSA, și deschide o nouă criză politică la Chișinău. În mesajul transmis, Munteanu nu a oferit o explicație detaliată pentru plecare. A precizat doar că nu mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” pe care le are.
Ce a scris premierul demisionar
Textul postat de Alexandru Munteanu a fost scurt și direct, fără referiri explicite la scandalul care a marcat ultimele săptămâni ale mandatului său:
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine. În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec. Mulțumesc tuturor colegilor – miniștri, echipa acestora și oamenilor care au muncit cu profesionalism și bună-credință. Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm.”
Contextul demisiei: scandalul MoldATSA
Plecarea premierului survine la scurt timp după un scandal care a zguduit instituțiile statului moldovean. Totul a pornit de la o investigație de presă care a arătat că directorul MoldATSA, Dumitru Vangheli, ar fi inclus informații false în CV-ul depus la angajare. Ancheta s-a extins ulterior la salariile și sporurile acordate unor angajați ai agenției care gestionează spațiul aerian al țării.
Un caz care a alimentat nemulțumirea publică a fost cel al Anastasiei Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, angajată ca purtătoare de cuvânt a MoldATSA. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate, remunerația sa lunară depășind în 2026 suma de 120.000 de lei. Este vorba despre:
- o sumă de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie din Republica Moldova
- aproape de patru ori mai mare decât salariul președintei Maia Sandu
- Taburceanu și-a anunțat între timp demisia și a promis returnarea bonusurilor primite
Pe 1 iulie, cu doar două zile înainte de demisia lui Munteanu, Maia Sandu anunțase o „curățenie generală” în instituțiile statului, declarând că neregulile descoperite la MoldATSA sunt incompatibile cu valorile pe care le promovează. Scandalul a provocat deja un val de plecări din funcții publice la Chișinău.
Reacția Maiei Sandu
Președinta Republicii Moldova a susținut o conferință de presă imediat după anunțul demisiei. A mulțumit premierului pentru activitatea depusă, dar l-a criticat pentru implicarea insuficientă în deciziile dificile:
„Apreciez eforturile depuse de premierul Alexandru Munteanu. Speculațiile potrivit cărora a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat sunt false. Domnul prim-ministru a avut mână liberă să conducă guvernul. El a ales să plece”.
Cine este Alexandru Munteanu
Alexandru Munteanu, în vârstă de 62 de ani, este economist de profesie, profesor universitar și antreprenor cu experiență în domeniul investițiilor. A lucrat aproximativ 20 de ani în afara Republicii Moldova, inclusiv pentru Banca Mondială, și a revenit din Ucraina pentru a prelua conducerea Guvernului. A fost desemnat candidat la funcția de premier de președinta Maia Sandu pe 24 octombrie 2025, iar Guvernul condus de el a primit votul de încredere al Parlamentului pe 31 octombrie, cu susținerea a 55 de deputați din partea Partidului Acțiune și Solidaritate. Executivul a fost învestit oficial pe 1 noiembrie 2025, preluând mandatul de la Dorin Recean, într-o perioadă în care Chișinăul urmărea să accelereze reformele și parcursul european.
Ce urmează la Chișinău
Potrivit Constituției Republicii Moldova, demisia premierului atrage automat demisia întregului Guvern. Maia Sandu va desemna un premier interimar dintre membrii actualului Cabinet, care va asigura conducerea executivului până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, miniștrii vor exercita doar atribuții administrative curente, fără a putea adopta decizii cu impact major asupra politicilor publice.
Președinta a anunțat că săptămâna viitoare va avea consultări cu fracțiunile parlamentare, înainte de a nominaliza un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul desemnat va avea la dispoziție 15 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei noului Cabinet.
Termenele constituționale sunt însă strânse:
- Parlamentul are 45 de zile de la prima solicitare pentru a învesti un nou Guvern
- dacă sunt respinse cel puțin două propuneri de Cabinet în acest interval, președintele poate dizolva Legislativul și convoca alegeri anticipate
- Constituția interzice însă dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial sau în perioadele de stare de urgență, asediu ori război
- Legislativul poate fi dizolvat o singură dată într-un an
Instabilitate guvernamentală recurentă
Mandatul de opt luni al Guvernului Munteanu se adaugă unui șir de guvernări scurte care au marcat ultimii ani politici de la Chișinău, un fenomen resimțit direct în capacitatea administrativă a statului și în ritmul reformelor legate de aderarea la Uniunea Europeană. Opoziția de la Chișinău, prin voci precum cea a primarului capitalei, Ion Ceban, a reacționat critic la anunțul demisiei, cerând alegeri anticipate.
Criza guvernamentală de la Chișinău are relevanță directă și pentru România. Vizita recentă a prim-ministrului interimar român Ilie Bolojan în Republica Moldova, unde s-a întâlnit atât cu Maia Sandu, cât și cu Alexandru Munteanu, a confirmat interesul Bucureștiului pentru stabilitatea politică de peste Prut, într-un moment în care relația cu Uniunea Europeană și securitatea regională rămân priorități comune.
Rămâne de văzut cine va prelua interimatul Guvernului și în ce ritm vor avansa consultările parlamentare din săptămâna următoare, într-un context în care presiunea publică legată de gestionarea companiilor de stat nu dă semne de domolire.
