În ultimele 24 de ore, infrastructura transfrontalieră a Republicii Moldova a fost supusă unei presiuni considerabile, fiind înregistrate peste 57.000 de traversări de persoane și aproximativ 13.000 de mijloace de transport. Aceste cifre indică o intensificare a mobilității, în special pe segmentul aerian și la granița cu România, fenomen care impune o planificare riguroasă din partea călătorilor pentru a evita timpii mari de așteptare.
Aeroportul Internațional Chișinău rămâne cel mai solicitat punct de control
Datele oficiale plasează Aeroportul Internațional Chișinău în vârful ierarhiei tranzitului, cu un volum de 16.200 de traversări. Această cifră subliniază rolul strategic al hub-ului aerian în gestionarea fluxului internațional, însă atrage după sine și necesitatea prezentării la terminal cu cel puțin trei ore înainte de zbor pentru finalizarea procedurilor de securitate.
Pe segmentul terestru, punctele de conexiune cu România și Ucraina prezintă următoarea distribuție a traficului:
- Leușeni și Sculeni: peste 7.000 de traversări fiecare;
- Palanca și Otaci: peste 4.000 de traversări fiecare.
Concentrarea traficului în aceste puncte tradiționale este o consecință a infrastructurii de acces dezvoltate, însă, în perioadele de vârf, capacitatea procesării fizice a documentelor și controlul vamal pot genera coloane de așteptare.
Puncte de trecere alternative pentru fluidizarea traficului
Poliția de Frontieră precizează că, deși se lucrează la capacitate maximă, alegerea unor rute mai puțin convenționale poate reduce semnificativ timpul petrecut la graniță. În timp ce punctele Leușeni sau Sculeni sunt adesea prima opțiune pentru călători, există noduri logistice unde traficul este, de regulă, mult mai fluid.
Autoritățile recomandă utilizarea următoarelor puncte de trecere:
- Costești (granița cu România): o alternativă viabilă pentru cei care se deplasează spre nordul sau centrul țării vecine;
- Leova: punct strategic care poate prelua o parte din presiunea de pe segmentul central;
- Cahul: recomandat pentru tranzitul spre sud, oferind de cele mai multe ori o procesare mai rapidă decât punctele mai mari.
Măsuri operaționale și context logistic
Pentru a face față acestui volum, instituțiile de control au suplimentat numărul de personal și utilizează toate pistele de control disponibile (revers). Totuși, dinamica fluxului transfrontalier depinde și de factori externi, precum procedurile de control de pe partea statelor vecine.
Într-un context în care mobilitatea regională este în creștere, adaptabilitatea călătorului și utilizarea datelor în timp real reprezintă singurele metode eficiente de a transforma o experiență de tranzit dintr-o corvoadă într-o etapă gestionabilă a călătoriei.
