Guvernul Republicii Moldova a aprobat organizarea primului ciclu pentru Inventarul Forestier Național, un proces de evaluare tehnică detaliată care se va desfășura pe o perioadă de cinci ani, între 2026 și 2030. Această inițiativă va oferi autorităților și cetățenilor o imagine exactă și actualizată asupra stării pădurilor din Republica Moldova. Proiectul beneficiază de un buget total de 2,4 milioane de euro, susținut în proporție de peste 60% printr-un grant alocat de Guvernul României.
Până în prezent, gestionarea resurselor silvice s-a bazat pe date provenite din surse multiple, administrate de entități diferite. Informațiile fragmentate nu ofereau o perspectivă unitară la nivel național, limitând capacitatea statului de a elabora politici de mediu eficiente și de a controla masa lemnoasă.
De ce este necesar Inventarul Forestier Național dincolo de Prut
Republica Moldova are un grad de împădurire de aproximativ 11%, un procent aflat mult sub media europeană de aproape 40%. În contextul Programului Național de Împădurire, care vizează reabilitarea și extinderea fondului forestier cu 145.000 de hectare până în 2032, cunoașterea strictă a punctului de plecare este obligatorie.
Prin acest nou instrument de lucru, deciziile administrative nu se vor mai baza pe estimări sau pe date vechi, ci pe informații reale, verificate în teren și comparabile la nivel internațional. Inventarul va genera date esențiale despre volumul resurselor disponibile, starea de sănătate a arborilor și evoluția ecosistemelor forestiere.
Cum se va desfășura colectarea datelor
Ministerul Mediului din Republica Moldova are rolul de coordonator principal al acestui proiect. Partea de execuție și lucrările tehnice vor fi gestionate de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS).
Procesul de evaluare include etape clare de execuție:
- Colectarea datelor direct din teren, prin măsurători topografice și silvice standardizate în parcelele de probă.
- Verificarea și prelucrarea informațiilor în laboratoare și baze de date specializate.
- Digitalizarea completă a rezultatelor, pentru a asigura transparența și trasabilitatea datelor.
- Publicarea rapoartelor finale, care vor trasa direcțiile de intervenție pentru deceniul următor.
Costurile proiectului și sprijinul majoritar din partea României
Implementarea primului ciclu de inventariere implică o alocare financiară de 2,4 milioane de euro. Din această sumă, 1,6 milioane de euro reprezintă un grant nerambursabil oferit de Guvernul României.
Acest sprijin financiar confirmă parteneriatul strategic bilateral pe probleme de mediu. România deține deja o expertiză tehnică solidă în domeniu, derulând propriul Inventar Forestier Național (IFN), ale cărui metodologii și lecții învățate pot servi drept referință tehnică pentru specialiștii de la Chișinău.
Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a subliniat importanța accesului neîngrădit la aceste informații.
„Este primul inventar forestier din istoria țării noastre. Datele vor fi digitalizate și vor putea fi accesate direct de către cetățeni. Procesul se va desfășura pe o perioadă de 5 ani”, a precizat ministrul.
Impactul pe termen lung asupra politicilor de mediu
Rezultatele obținute la finalul anului 2030 vor schimba modul în care este administrat fondul forestier. Informațiile agregate vor deveni fundamentul pentru elaborarea noilor strategii de dezvoltare silvică și pentru stabilirea cotelor anuale de tăieri, astfel încât exploatarea lemnului să nu depășească ritmul natural de regenerare.
În plus, datele vor fi utilizate direct pentru:
- Fundamentarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice, teritoriul Republicii Moldova fiind puternic expus secetelor pedologice severe în ultimii ani.
- Implementarea planurilor de conservare a biodiversității în ariile naturale protejate.
- Realizarea raportărilor oficiale către organismele europene și internaționale, un pas tehnic obligatoriu în parcursul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Transparență împotriva tăierilor ilicite
Istoric, lipsa unui control centralizat a favorizat vulnerabilități în sectorul silvic, inclusiv tăierile ilicite semnalate frecvent în spațiul public. Un inventar riguros va oferi o hartă clară a acestor vulnerabilități. Astfel, autoritățile de control, dar și societatea civilă, vor avea la dispoziție o bază de date legală și tehnică pentru a monitoriza pădurile.
Demararea acestui proces reprezintă, în esență, trecerea de la o gestionare fragmentată a pădurilor la un management bazat pe știință, statistici clare și transparență instituțională.
