Suceava are, începând din 13 iunie 2026, primul raft public de cărți din spațiul urban, o inițiativă a Primăriei care urmărește să aducă lectura mai aproape de oameni. De luni, sucevenii vor putea răsfoi sau împrumuta volume de Mihai Eminescu și alți scriitori, direct dintr-un punct deschis în aer liber.
Cum funcționează mini-biblioteca
Principiul este simplu și se bazează pe încredere reciprocă. Oricine poate lua o carte, cu condiția să o returneze ulterior sau să o înlocuiască cu alt volum. Cei care vor să contribuie la proiect pot lăsa propriile cărți în raft, alimentând astfel fondul disponibil comunității.
Raftu va conține, la start, atât proză, cât și poezie, incluzând opere ale lui Mihai Eminescu, autorul național cel mai frecvent prezent în bibliotecile românești.
Modelul nu este nou în Europa. Mini-bibliotecile publice de tip „take a book, leave a book” există în orașe din Germania, Olanda sau Franța de peste două decenii și au demonstrat că pot funcționa sustenabil acolo unde există un minim de coeziune civică. În România, inițiative similare au apărut sporadic în Cluj-Napoca, București și Timișoara, însă penetrarea în orașele din nord-estul țării a rămas limitată.
De ce contează contextul local
Județul Suceava se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de frecventare a bibliotecilor publice din Moldova. Conform datelor Institutului Național de Statistică, numărul cititorilor activi înscriși la bibliotecile publice din județ a scăzut constant în ultimul deceniu, în paralel cu reducerea bugetelor alocate achizițiilor de carte.
Într-un astfel de context, un raft de cărți plasat într-un spațiu circulat nu rezolvă problema structurală, dar poate funcționa ca un vector de vizibilitate pentru lectură. Impactul real depinde, în mare măsură, de locația aleasă și de traficul pietonal din zonă.
Extinderea, condiționată de succes
Primăria Suceava a anunțat că proiectul are un caracter pilot. Dacă raftul va fi utilizat și respectat de suceveni, administrația locală intenționează să multiplice punctele de lectură în mai multe zone ale municipiului.
Această abordare prudentă este justificată. Experiența altor orașe arată că astfel de inițiative pot eșua rapid în absența unui management minim al fondului de cărți sau dacă sunt amplasate în zone cu trafic redus. Succesul depinde și de implicarea comunității în donarea de volume, nu doar în împrumutarea lor.
Săptămâna aceasta va fi, practic, un test de reacție publică. Dacă sucevenii adoptă mini-biblioteca și contribuie cu cărți proprii, proiectul capătă argumente solide pentru extindere. Dacă raftu rămâne ignorat sau volumele dispar fără a fi înlocuite, administrația va trebui să regândească formula.
Inițiativa merită urmărită nu doar ca gest cultural, ci ca indicator al gradului în care spațiul public din Suceava poate fi gestionat în comun de cetățeni și autorități.